Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) semnalează posibile derapaje bugetare și atrage atenția asupra faptului că beneficiile economice pe termen scurt ale unei bugetări optimiste pot genera, pe termen mediu, costuri ridicate ce vor afecta atât comunitatea de afaceri, cât și întreaga populație. Potrivit AmCham, Guvernul este prea optimist în ce privește așteptările de creștere economică, defavorizează investițiile și nu a alocat suficienți bani pentru cheltuieli de tipul pensiilor sau dobânzilor.
"Deși recunoaștem legitimitatea premizelor pe care este construit Bugetul de Stat prin care se urmărește creștere economică și îmbunătățirea bunăstării populației, considerăm că obiectivele bugetare trebuie corelate cu realitățile economice iar eventualele vulnerabilități remediate în timp util", potrivit unui comunicat AmCham România.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În acest context, AmCham România evidențiază mai jos principalele provocări pe care Legea Bugetului de Stat pentru 2017 le prezintă:
- Proiecția bugetară foarte optimistă poate prejudicia echilibrul macroeconomic. Bugetul actual țintește o creștere economică de 5,2%, superioară previziunilor mult mai prudente emise de instituții precum Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional sau bănci locale, care plasează creșterea PIB între 3,7% - 4,4%. Nivelul veniturilor la bugetul consolidat și creșterea cheltuielilor raportate recent pentru luna ianuarie 2017 confirmă îngrijorarea exprimată vis a vis de acest aspect.
- Raportul între cheltuieli și investiții, în defavoarea acestora din urmă, nu susține obiectivul de a crea servicii cu valoare adăugată mare în economie. Deși pe termen scurt creșterea economică bazată pe consum favorizează unele sectoare, o accentuare a consumului poate avea ca efecte creșterea inflației, pe termen mediu aceasta afectând creșterea economică sustenabilă și puterea de cumpărare a populației. Un avans economic sănătos presupune corelarea creșterii salariilor cu nivelul de performanță și productivitate, și cu îmbunătățirea calității infrastructurii și serviciilor publice.
- Suprabugetarea nivelului de absorbție a fondurilor europene nu ține cont de performanța slabă înregistrată de România în acest domeniu. În plus, condiționarea unei părți importante din cheltuielile cu investiții – 4,5 miliarde lei din totalul de 9,9 miliarde lei – de finanțarea din surse europene poate duce la nerealizarea investițiilor asumate datorită ritmului redus de absorbție a fondurilor europene, ceea ce va limita creșterea economică vizată.
- Alocările insuficiente pentru cheltuielile bugetare de tipul pensiilor și asistenței sociale sau dobânzilor pun o presiune mare asupra bugetului consolidat. Bugetul pentru asigurări sociale va fi grevat semnificativ în contextul creșterii cu 10% a punctului de pensie. Este de așteptat ca nivelul cheltuielilor cu dobânzile să fie influențat atât de valoarea nominală mai mare a deficitului bugetar, cât și de o creștere anticipată a serviciului datoriei publice în contextul tendinței globale de creștere a costurilor de creditare.
- Asumarea de angajamente viitoare în lipsa unor bugete multianuale fac posibile derapaje ale cheltuielilor publice. Deși proiecțiile bugetare și un cadru multianual care să susțină finanțarea proiectelor complexe de investiții sunt exerciții necesare, este recomandat ca acestea să fie implementate într-un context de bugetare multianuală care să ofere imaginea completă a angajării resurselor bugetare, dar și a veniturilor așteptate. În caz contrar, există riscul asumării de angajamente care să nu producă efecte concrete în viitor în lipsa realizării de venituri suficiente pentru a le acoperi. În plus, o astfel de abordare va perpetua experiența profund ineficientă și costisitoare pentru țara noastră de a începe numeroase proiecte de investiții care au rămas, însă, nefinalizate.
Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, dacă riscurile identificate s-ar materializa, deficitul bugetar în anul 2017 ar fi de cel puțin 4%, un nivel îngrijorător atât prin raportare la plafonul de referință al Pactului de Stabilitate și Creștere, cât și prin raportare la principiile economice ale managementului anti ciclic al politicilor fiscale.
"Pentru mediul de afaceri pe care îl reprezentăm, planificarea bugetară ar trebui să confere stabilitate și predictibilitate, însă aspectele menționate mai sus pun sub semnul întrebării sustenabilitatea Strategiei Fiscal Bugetare pentru perioada 2017-2019. Astfel, reiterăm importanța evitării oricăror abateri ce ar putea determina renunțarea la investiții, intervenții la nivelul politicilor fiscale, creșterea costurilor de finanțare în economie atât pentru mediul de afaceri, cât și populație în general, în special pe fondul unor fluctuații economice", se arată în comunicat.
Potrivit AmCham Romania, procesul de consultare asupra planificării bugetare trebuie să țină cont de opiniile formulate de instituțiile avizate care oferă expertiză complementară decidenților implicați direct, precum Consiliul Fiscal sau Banca Națională pentru a asigura coerență, continuitate și echilibru în abordarea programării financiare.
AmCham România este o asociație profesională de afaceri înființată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reunește în prezent peste 400 de companii americane, internaționale și locale. Acestea au cumulat investiții totale de peste 20 miliarde doari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă.
