Bugetul pe anul 2017 include supraevaluări pe partea de venituri, în condițiile unei estimări de creștere economică foarte optimistă și subestimări pe partea de cheltuieli, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a subestimat cu circa 4 miliarde de lei plățile ce trebuie făcute pe măsurile actuale, iar pe partea de cheltuieli, încasările sunt supraevaluate cu un miliard de lei pe proiecția oficială de creștere economică sau cu 4,5 miliarde de lei pe cea anterioară. Astfel, în scenariul de bază, diferența între proiecția Finanțelor și cea a Consiliului arată un gol bugetar de 5,5 miliarde de lei (0,7% din PIB), iar în cea anterioară gaura ar fi de 8,5 miliarde de lei (1% din PIB), în condițiile în care deficitul propus de Guvern este foarte aproape de 3%.
“Proiectul de buget pe anul 2017, la fel ca și cel al anului anterior, deviază în mod deliberat și substanțial de la regulile fiscale instituite atât de legislația națională, cât și de tratatele europene semnate de România”, arată Consiliul în raportul publicat sub semnătura Președintelui Ionuț Dumitru.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cheltuieli
În cazul cheltuielilor, diferențele vin din mai multe surse.
Pe partea de asistență socială, cheltuielile sunt subdimensionate cu cel puțin 2 miliarde de lei, estimează Consiliul. Astfel, deși cheltuielile de la Bugetul de asigurări sociale de stat cresc cu 8,7%, în condițiile în care crește punctul de pensie, sumele care ar trebui să fie alocate aici sunt mai mici cu 680 de milioane de lei decât ar trebui, dacă numărul de pensionari rămâne constant, arată Consiliul.
Cheltuielile de asistență socială cresc cu aproape 1,3 miliarde de lei față de 2016, însă această bugetare este sever subestimată, potrivit raportului. Astfel, bugetul nu include impactul creșterii pensiei sociale minime garantate (1,2 miliarde de lei) și cel al creșterii pensiilor militarilor cu peste 5% (impact de 255 de milioane de lei), astfel că cheltuielile totale sunt mai mici cu circa 1,3-1,4 miliarde de lei decât ar trebui să fie în realitate, scrie Consiliul.
Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 180 de milioane de lei față de 2016, însă aici Ministerul Finanțelor n-a luat în calcul că creșterea deficitului bugetar și creșterea dobânzilor în piețele internaționale va cere mai mulți bani pentru finanțarea datoriei publice – cu 500 de milioane de lei mai mult, potrivit Consiliului.
O altă arie unde bugetul este subdimensionat este cea din categoria alte transferuri, unde Guvernul Grindeanu a alocat cu 1,5 miliarde de lei mai puțini bani pentru transferurile către bugetul Uniunii Europene. Aici statele membre își ajustează contribuțiile în funcție de venitul național brut, care este în creștere, astfel că și în ultimii ani sumele plătite UE au crescut. Cu toate acestea, Executivul alocă cu 1,1 miliarde de lei mai puțin decât în 2016, adică 5,55 miliarde de lei, față de necesarul de circa 7 miliarde de lei avansat de Consiliu.
O altă posibilă gaură vine din promisiunile încă nepuse în practică de Guvern, anume noile creșteri salariale, peste cele curente. Astfel creșterile cu 20% a salariilor din educație-cercetare și cu 50% pentru actori, cuplate cu o majorare de 20% a salariului mediu, potrivit Strategiei Palatului Victoria pentru următorii trei ani, nu au acoperire în buget, arată Consiliul.
Totodată, Guvernul prevede o reducere a cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 318 milioane de lei, deși în niciunul din ultimii doi ani acestea nu au scăzut în termeni nominali, deși au scăzut ca procent din PIB.
Consiliul sugerează, pe baza evoluțiilor istorice, că cel mai probabil Guvernul va tăia cheltuielile de investiții pentru a acoperi celelalte găuri din buget, așa cum au mai arătat și alți analiști. Astfel, cu 9,9 miliarde de lei în plus față de execuția pe anul trecut, cheltuielile de investiții ar înregistra o creștere “de proporții” în 2017.
Din plusul pe investiții, 5,4 miliarde de lei sunt sumele suplimentare de la Ministerul Apărării, iar 4,5 miliarde de lei este cofinanțarea proiectelor cu fonduri UE.
Cum Guvernul estimează că absorbția de fonduri structurale și de coeziune crește de la 3 miliarde de lei la 10 miliarde de lei (din fondurile europene bugetate trebuie excluse transferurile către privați, incluse de PSD/ALDE în bugetul de stat), rezultă că o absorbție mai mică lasă loc de investiții mai mici și de redirecționarea banilor către salarii și cheltuieli sociale, acolo unde Guvernul are găuri de acoperit.
Consiliul consideră, oricum, că deși ipoteza creșterii absorbției nu este nerealizabilă, “istoric însă, estimările inițiale de absorbție nu s-au materializat niciodată la nivelurile indicate”.
Venituri
E mai simplu să estimezi cât ai de dat decât ai de încasat. Ca majoritatea analiștilor, Consiliul consideră că la capitolul încasări Guvernul se bazează pe o valoare extremă a nivelului creșterii economice pe 2017.
Scenariul avansat întâi de PSD – creștere de 5,2% - și confirmat de Comisia Națională de Prognoză în revizuirea proiecției din ianuarie vine deja cu o supraestimare de un miliarde de lei a încasărilor, în condițiile în care Guvernul estimează că va încasa mai mult din eliminarea plafonării la contribuțiile sociale decât se va întâmpla în realitate, arată Consiliul.
Pe de altă parte, dacă creșterea economică PSD/CNP nu se confirmă și creșterea e de “doar” 4,3%, cât prognoza CNP în octombrie, atunci gaura la încasări este de 4,5 miliarde de lei. Dacă creșterea este la jumătatea distanței dintre prognoza de toamnă și cea de iarnă (adică 4,75%), atunci încasările ar fi mai mici cu 2,7 miliarde decât proiecția Finanțelor.
“Consiliul fiscal își menține obiecțiile cu privire la abordarea conform căreia plasarea persistentă a deficitului bugetar în vecinătatea imediată a nivelului de referință de 3% din PIB este benignă, considerând că aceasta este susceptibilă să conducă la vulnerabilizarea poziției finanțelor publice și să complice substanțial gestionarea acestora în eventualitatea manifestării unor șocuri adverse, păstrând politica fiscală în capcana unei conduite prociclice”, se arată în raport.
Economiștii chestionați de Bloomberg văd și în medie și în mediană o creștere de 3,5%, potrivit lui Dascălu. Comisia Europeană estima o rată de 3,9%, în continuare cea mai ridicată din UE, dar cu un sfert sub estimarea Guvernului.
