Banca Națională a României discută cu băncile posibilitatea de a limita gradul de îndatorare al populației, pe un model care a mai fost aplicat până în 2007 de BNR, a anunțat, la o conferință, Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate Financiară a instituției. Surse Profit.ro arată că BNR țintește un prag maxim al gradului de îndatorare de 35-40% pentru creditele de consum, aceasta fiind una dintre variantele analizate.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Potrivit oficialului băncii centrale, în prezent există bănci care acordă credite utilizând un grad de îndatorare de până la 70%. Aceasta înseamnă că un client poate accesa un împrumut a cărui rată să ajungă până la 70% din salariul său lunar.
“Finanțarea acordată populației a depășit de câteva luni nivelul de semnal. Băncile acordă credite de consum în baza propriilor norme. BNR este doar notificată. Sunt instituții de credit care merg cu gradul de îndatorare până la 60-65, chiar 70% la sută, motivând că aceste împrumuturi sunt acordate persoanelor cu venituri mari ale căror venituri disponibile rămân semnificative chiar și după plata ratelor. Studiile noastre arată, însă, că persoanele cu venituri mari nu se comportă diferit de cele cu venituri mai mici, în cazul apariției unor situații de stress”, a spus Neagu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit unei prezentări a acestuia, nivelul creditului pentru populație se apropie de pragul maxim de la care BNR consideră că expunerea este periculoasă. În aceste condiții, explică oficialul BNR, apar riscuri atât pentru debitori, cât și pentru stabilitatea financiară și economică.
Potrivit unor surse din piață, BNR țintește un prag maxim al gradului de îndatorare de 35-40% pentru creditele de consum, aceasta fiind una dintre variantele analizate.
BNR arăta, într-un raport mai vechi, că un grad de îndatorare sustenabil este în jurul a 35%, pe care se pare că îl vizează acum.
Florian Neagu arată că banca centrală este îngrijorată nu numai de ritmul de creștere al creditului, dar și de efectele majorării ratelor de dobândă asupra unor categorii de debitori.
“Volumul de credit nou din ultimii ani l-a depășit pe cel dat din 2007 și 2008, când aveam condiții minime în ceea ce privește cursul de schimb. Există acest risc, să înlocuiești riscul de pe cursul de schimb cu riscul de pe rata dobânzii, având în vedere că în ultimii ani ratele de dobândă au fost la minime istorice. Va veni un moment când ratele de dobândă vor începe să crească. Atunci, serviciul datoriei pentru populație s-ar putea majora chiar semnificativ pentru cei mai vulnerabili”, a explicat Florian Neagu.
BNR a început să iasă public cu avertismente privind creșterea îndatorării populației în primăvara acestui an. Oficialii băncii centrale au venit și cu poziții critice privind programul cu garanții de stat Prima Casă, care a ajuns să reprezinte cea mai mare parte din piața de credite ipotecare și principala sursă de creștere a creditului, în general, pentru bănci în ultimii ani.
Membrii Consiliului de Administrație al BNR au discutat, în aprilie, de introducerea unor măsuri macroprudențiale pentru a contracarea o creștere dezechilibrată a creditului.
După intrarea în Uniunea Europeană, BNR a schimbat reglementarea prudențială astfel încât băncile să aibă o libertate mai mare în a-și stabili standardele de creditare. Gradul de îndatorare, calculat ca raport între rata lunară și venitul disponibil, a crescut astfel de la un nivel de sub 50%, la niveluri reale de peste 90% în unele cazuri, în condițiile în care băncile dădeau credite cu dobânzi introductorii pe perioadă fixă, astfel încât debitorii să se califice pentru sume mai mari.
După declanșarea crizei, BNR a schimbat regulile, solicitând ca la calculul scoringului clienților să fie luată în seamă, printre altele, și variația cursului de schimb. Totodată, a redus perioada maximă pe care pot fi acordate credite de consum la 5 ani.
