Corneliu Bodea, CEO-ul grupului românesc specializat în servicii pentru industria energetică Adrem, spune, la PROFIT NEWS TV, că ar da nota 7 statului la cum a gestionat situația energetică a țării în ultimul an. El mai afirmă și că, în momentul de față, România se află într-o situație de calm temporar și se așteaptă ca presiunile să revină în piața energetică atât pe componenta de gaze, cât și pe cea de energie electrică.
„I-aș da o notă de 7 statului în gestionarea situației energetice, pentru că din punct de vedere al comunicării a gestionat extrem de prost această problemă. De asemenea, încercările multiple, 17 intervenții care au vizat calcularea tarifelor la energie în 2 ani, această bâlbâială este evident că e bazată pe o nestăpânire suficient de solidă a materiei”, spune acesta.
El adaugă că „statul mai are de învățat”, însă partea pozitivă este că, până la urmă, intervențiile au funcționat.
„Totuși, efectele au fost pozitive, inflația pare să fi fost ținută sub un control rezonabil și plafonată și era nevoie de această intervenție. Sperăm ca pe viitor să învețe mai mult”, afirmă CEO-ul.
Corneliu Bodea consideră că situația energetică a țării se află într-un calm temporar și că e departe de a se fi rezolvat complet.
„Eu cred că ne aflăm într-un calm temporar, generat în principal de o pregătire bună la nivelul întregii UE cu privire la această iarnă, bazata totodată pe faptul că s-au putut utiliza în cursul anului 2022 importuri din Rusia pentru a completa rezervele de gaz și, în principal, bazată pe faptul că am avut o iarnă cu temperaturi foarte bune. Ne aflăm într-o fază de calm aparent. Mă aștept ca în cursul anului 2023 să revină presiunile în piața de energie atât pe componenta de gaze, cât și pe cea de energie electrică”, spune CEO-ul Adrem.
El mai adaugă și că având în vedere că 2024 va fi an electoral, cu siguranță partidele politice își vor dori să aibă mai puțină neclaritate sau tensiune în ceea ce înseamnă costul energiei.
„Se vede acest lucru pentru că și legea aprobată a plafonării cu întindere până în aprilie 2025 după părerea mea e cam lungă, este de natură să ne demonstreze că își doresc o plafonare care să depășească anul de alegeri, inclusiv iarna 2024-2025.
De asemenea, faptul că astăzi se vorbește de o OUG care să amâne metodologia de recalculare a tarifelor pentru distribuitorii de energie care ar avea un efect de a crește aceste tarife, arată o preocupare a guvernanților de a stăpâni orice creșteri de preț”, precizează acesta.
Dacă dorința guvernanților de a avea pace și liniște în ceea ce înseamnă costul energiei este făcută cu consultarea industriei într-un mod rezonabil și inteligent, continuă el, se poate înțelege această pornire.
Însă, riscul este atunci când „intervenția se face neprofesionist, fără consultare și atât de des încât să aducă disturbări majore în funcționarea acestui sistem critic pentru dezvoltarea societății și sustenabilitatea economică”.
Despre noua taxă aplicată pe veniturile din vânzarea de energie electrică la prețuri de peste 450 de lei/MWh, Corneliu Bodea afirmă că „această suprataxă este corectă, iar valoarea de 450 de lei/ MWh rezonabilă pentru continuarea și încurajarea investițiilor în energie”.
„Din punct de vedere al fezabilității investițiilor această valoare nu descurajează, ci este rezonabilă. Ceea ce nu este rezonabil este intervenția sau modul în care intervenția se face.
Faptul că această intervenție a statului în plafonare și în stabilirea unor suprataxări a fost atât de mult schimbată în ultima perioadă, au existat peste 17 intervenții legislative în jurul plafonărilor și suprataxărilor în ultimul an, descurajează. Investitorii își doresc o predictibilitate pentru a putea să-și continue investițiile.
Cum nu cred că prețurile la energie o să scadă substanțial sub valoarea de 100 euro/MWh, statul ar trebui să ofere mai multă predictibilitate și transparență în stabilirea acestor plafoane și cred că acest plafon de 450 de lei este rezonabil pentru continuarea investițiilor”, mai spune Corneliu Bodea.
