Inflația a atins un nivel record în trimestrul al patrulea al anului trecut și apoi a coborât în decembrie la 16,4% pe an și mai semnificativ în ianuarie, la 15,1% pe an, în principal ca urmare a ieftinirii electricității la începutul anului.
„Ce vedem acum este un șoc pe partea ofertei. Ce s-a întâmplat în ultimul an este că, cantitatea de bunuri a scăzut destul de mult, pentru că au fost probleme în lanțurile de aprovizionare, pentru că s-a oprit țeava de gaze. Aceasta e o problemă pe partea de ofertă. Băncile centrale au instrumente mai degrabă pe partea cererii, ajustând rata de dobândă de politică monetară.
Deci, e foarte dificil pentru băncile centrale să atace genul acesta de problemă. Pur și simplu băncile centrale nu pot să pună mai multe gaze în țeava de gaze sau benzină la pompa de la benzinărie. Însă nu pot sta nici degeaba”, spune, la PROFIT NEWS TV, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.
El adaugă că deși cauzele care au dus la creșterea inflației sunt atipice, băncile centrale trebuie să facă toate eforturile pentru a evita intrarea economiilor într-un scenariu de spirală inflaționistă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Trebuie să păstreze aceste anticipații inflaționiste. Situația e cumva atipică pentru că avem acest tip de șoc. Deși nu pot controla șocul din piața de energie, băncile centrale trebuie să ia măsuri și o fac. Și noi în România 11 ședințe la rând am avut decizii de creștere a ratei de dobândă de politică monetară, urmate de una în care am decis să menținem rata de dobândă ca un semn bun, pozitiv, și anume că am crescut dobânzile, iar acum vrem să vedem rezultatele”, precizează acesta.
Banca Națională a României a redus de la 11,2% la 7% prognoza privind rata inflației la finele acestui an, în principal ca urmare a prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie. Până la finalul anului 2024, BNR prognozează că inflația ar ajunge la 4,7%.
„Asta nu înseamnă că prețurile nu vor mai crește, ci că vor crește cu o rată de creștere mult mai mică”, afirmă el.
Cristian Popa mai spune și că inflația e pe departe de a fi învinsă.
„Lucrurile trebuie privite tot timpul în dinamică și sunt factori structurali analizați de economiști din toată lumea care spun că această epocă a ratelor mici de inflație s-a încheiat și că vine o epocă în care trebuie să luptăm constant cu inflația. Sunt factori structurali care nouă ne arată că rata inflației va fi mai ridicată pe termen lung. Dacă ne uităm la prognoză și la detalii, rata inflației de bază rămâne mai ridicată pe tot orizontul nostru de prognoza și asta e o preocupare pentru noi”, subliniază acesta.
El atrage atenția și asupra deficitelor gemene care reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru economia României.
„Principalele două vulnerabilități macroeconomice sunt aceste deficite gemene, deficitul extern devenind mai preocupant decât era deja. 9,3% din PIB anul trecut, o cifră mult peste pragul de alertă și o vulnerabilitate pentru că acest deficit, această balanță negativă a României trebuie finanțată.
O parte din ea e finanțată de investiții străine directe și de fonduri UE. Asta e partea stabilă, non-generatoare de datorie. Însă, o altă parte destul de importantă este finanțată prin împrumuturi și aici se creează această vulnerabilitate, pentru ca piețele sunt sentimentale”, mai spune Cristian Popa, adăugând că uneori piețele sunt poate prea optimiste, așa cum au fost în ianuarie, când au finanțat foarte mult Guvernul României.
„Dar sentimentele se pot întoarce și când se întorc trebuie să fii rezilient, să poți să reziști acestor perioade de depresie ale piețelor și atunci vulnerabilitatea aceasta poate să devină un risc. În acest context în care deficitul extern este mare, trebuie să te întrebi cât de sustenabile sunt evoluțiile în ceea ce privește cursul. La nivel fundamental deficitul extern nu e un aspect de lăudat pentru România, nu suntem tigri est-europeni în ceea ce privește evoluțiile economice și acest deficit ne vulnerabilizează”, subliniază acesta.
