Premierul Ungariei, Viktor Orban, va cere finanțare din partea blocului comunitar pentru a acoperi jumătate din cheltuielile implicate de măsurile de securitate de la granițele țării, care implică inclusiv garduri de sârmă ghimpată și care s-au dovedit eficiente în a potoli criza migratorie din Europa Centrală, transmite Reuters.
Politica migratorie a generat diviziuni adânci în ultimii doi ani între statele membre, după ce sute de mii de migranți au ajuns în valuri în Europa, în special din zonele de conflict din Africa și Orientul Mijlociu, scrie News.ro.
În acest sens, șeful de cabinet al premierului maghiar a explicat că Orban îi va scrie președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și îi va cere acesruia să contribuie cu aproximativ 400 de milioane de euro la apărarea granițelor Ungariei.
Janos Lazar a explicat că Ungaria, care a desfășurat forțe polițienești, trupe militare și a ridicat garduri de sârmă ghimpată la granița cu Serbia și Croația, îi apără pe ”toți cetățenii Europeni de valul de migranți ilegali” și a subliniat că este momentul ca UE să ajute autoritățile maghiare așa cum a făcut în cazul Italiei, Greciei și Bulgariei.
”Nu pot fi aplicate standarde duble”, a declarat Lazar.
Această solicitare vine cu doar câteva zile înainte de o decizie crucială a Curții Europene de Justiție cu privire la procedura legală lansată de Ungaria și Slovacia pentru a bloca relocarea prin cotele obligatorii de migranți impuse de Bruxelles.
Există o șansă ridicată ca magistrații să declare inadmisibilă procedura legală lansată de Budapesta și Bratislava, după ce avocatul general de la CJUE, Yves Bot, a respins argumentele procedurale prezentate de autoritățile maghiare și slovace, care au argumentat că respectivele cote obligatorii sunt ilegale la nivelul UE.
Ungaria și Slovacia vor ca magistrații europeni să anuleze schema de relocare a migranților, care impune fiecărui stat membru să găzduiască un număr de migranți pentru a ușura presiunea migratorie din Grecia și Italia.
În iunie, reprezentanții Comisiei Europene au lansat o procedură legală împotriva Poloniei, Ungariei și Cehiei, după ce cele trei țări au refuzat să primească solicitanții de azil distribuiți prin schema de relocare de la nivelul UE.
Premierul Orban s-a dovedit unul dintre cei mai antiimigraționiști lideri europeni. De asemenea, retorica sa antiimigraționistă s-a dovedit pe placul alegătorilor conservatori și formațiunea sa conduce detașat în sondaje înainte de alegerile parlamentare programate în aprilie 2018 la Budapesta.
În 2015, sute de mii de migranți care fugeau din calea războiului și a sărăciei au trecut prin Ungaria în drumul lor din Orientul Mijlociu și Africa spre țările vestice din Europa.
Însă, în prezent au rămas mai puțin de 700 de migranți în țara vecină, dintre care 430 sunt ținuți închiși în două tabere puternic păzite din apropiere de granița cu Serbia.
