Multe din procedurile de insolvență sau faliment ale companiilor imobiliare și de construcții lovite de criza care a prăbușit prețurile și vânzările începând cu 2009 nu sunt finalizate nici acum. În unele cazuri, creditorii acestor companii au ajuns la concluzia că cea mai bună metodă pentru a maximiza gradul de recuperare a sumelor înscrise la masa credală este asumarea riscului ducerii la capăt a proiectelor de investiții abandonate în criză, sub coordonarea administratorilor și lichidatorilor judiciari.
Asta poate presupune, printre altele, ca băncile, de regulă cei mai mari creditori ai acestor companii, să continue să le acorde finanțări, cum se întâmplă de exemplu în cazul proiectului Brava Antiaeriană al celor de Isorast Technology, despre care Profit.ro a scris pe larg aici.
Nu este însă singurul caz de acest tip. Un altul este cel al subsidiarelor românești falimentare ale companiei grecești de construcții și imobiliare Arcon Constructions, care au lăsat în urmă nu doar proiecte real estate abandonate, ci și un proces penal cu acuzații de evaziune fiscală aflat în stadiu de apel, după ce, la prima instanță, au fost dictate condamnări cu executare.
Grecii de la Arcon Constructions anunțau în 2006 mai multe proiecte imobiliare ambițioase în România. În acest scop, și-au înființat mai multe subsidiare locale. Cel puțin trei dintre ele au falimentat între timp, rezultă din documentarea Profit.ro. În cazul a două dintre ele, a fost decisă continuarea proiectelor abandonate.
Astfel, Rominsolv SPRL, firma care gestionează printre altele insolvențele Oltchim și RADET și unde fondator și partener-coordonator este avocatul Gheorghe Piperea, a solicitat aviz de oportunitate pentru PUZ-ul unui proiect imobiliar din Șoseaua București-Ploiești, conceput pe o suprafață de 1,38 hectare și care prevede blocuri de locuințe și clădiri de birouri cu cel mult 6 etaje.
Solicitarea Rominsolv a fost luată în discuție în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a Primăriei Capitalei din 9 august. Proiectul ar putea include și clădiri cu maximum 2 niveluri.
Potrivit Comisiei, locația vizată, Șoseaua București-Ploiești nr. 170, se află din punct de vedere urbanistic în subzona cu destinație specială formată din unități militare, unități ale serviciilor speciale, unități de protecție civilă și de poliție etc. De asemenea, se află într-o zonă cu păduri destinate ameliorării climatului Capitalei.
Rominsolv a obținut certificat de urbanism pentru proiect în aprilie anul acesta.
Terenul din Șoseaua București-Ploiești aparține firmei de dezvoltare imobiliară Green Development SRL, controlată de Arcons Constructions și administrată de Marian Florea, care obținuse certificat de urbanism și PUZ aprobat pentru proiectul imobiliar menționat în anii 2008 și 2009. Ulterior, însă, în 2014, compania a dat faliment, iar Rominsolv a fost desemnată lichidator judiciar în cadrul procedurii. Principalul creditor al Green Development SRL este National Bank of Greece.
Green Development SRL este și dezvoltatorul ansamblului rezidențial finalizat Moxa Residences de pe strada omonimă, din apropierea Căii Victoriei din București.
Terenul de 1,38 hectare din Șoseaua București-Ploiești al Green Development SRL a fost pus sub sechestru în 2014, când administratorul firmei, Marian Florea, a fost condamnat în primă instanță, la doi ani de închisoare pentru evaziune fiscală. În prezent se judecă apelul în proces, la Curtea de Apel București, următorul termen fiind stabilit pentru 12 septembrie. În același dosar au mai primit condamnări similare Lucia Alpopii, director tehnic la Arcon Constructions, și Dumitru Sorin Ivanof. Aceștia trebuie să acopere și prejudiciul total, stabilit la peste 3,65 milioane lei, reprezentând TVA și impozit pe profit neachitate, la care se vor adăuga dobânzi și penalități.
Potrivit sentinței Tribunalului București din urmă cu 3 ani, la acea dată, terenul era evaluat la peste 39,8 milioane lei. În plus, s-a mai pus sechestru pe ansamblul Moxa Residences menționat anterior, care în 2014 era evaluat la 19,28 milioane lei, precum și pe un teren din Calea Floreasca din Capitală, evaluat la 14,24 milioane lei. Acest din urmă teren aparține unei alte subsidiare locale a grecilor de la Arcon Constructions, Green Invest Business Consulting SRL, aflată de asemenea în faliment, din anul 2013.
Pentru terenul din Calea Floreasca, în suprafață de 3.297,3 metri pătrați, Green Invest Business Consulting SRL a obținut în 2008 de la Primăria Capitalei aprobarea PUZ-ului pentru un complex imobiliar compus din clădiri de birouri de cel mult 7 etaje și spații comerciale, cu adresa în Calea Florească nr. 182, intersecția cu str. Johann Struss nr. 1.
Anul acesta, creditorii firmei, sub coordonarea lichidatorului judiciar BDO Business Restructuring, au decis reluarea proiectului. Astfel, la finalul lunii februarie, aceștia au hotărât să angajeze cu 15.000 de euro plus TVA o companie de consultanță care să se ocupe de parcurgerea tuturor procedurilor legale pentru obținerea autorizației de construcție pentru proiectul imobiliar din Calea Floreasca.
Costurile cu consultantul vor fi suportate de către principalul creditor al Green Invest Business Consulting, care este compania imobiliară Victoria Ventures SA. Aceasta a cumpărat anul trecut de la Alpha Bank creanța de peste 25,5 milioane lei a băncii asupra Green Invest Business Consulting, garantată, printre altele, și cu ipotecă asupra terenului din Calea Floreasca.
Victoria Ventures a fost înființată în 2012 de către investitorul imobiliar grec Ioannis Papalekas, alături de românul Ioan Paul Rafail, și este controlată acum direct, în proporții egale, de către alt cetățean grec, Ioannis Dragatakis și de Rafail. Victoria Ventures a mai dezvoltat în zonă ansamblul rezidențial Floreasca 1, situat pe malul lacului, pe strada Gheorghe Țițeitca.
Terenul din Calea Floreasca nr. 182, intersecția cu str. Johann Struss nr. 1, are o istorie zbuciumată. Acolo s-a aflat conacul unde a locuit până în 1947, împreună cu familia, Sanda Maria Negropontes, fiica fostului premier liberal Gheorghe Tătărescu. În 1947, imobilul a fost naționalizat, iar după Revoluția din 1989 a fost dat în administrare confederației sindicale CNSLR Frăția, care l-a închiriat unei firme controlate de Ovidiu Tender, Palas SRL.
În 1998, Sanda Maria Negropontes a cerut retrocedarea conacului, pe care a și obținut-o în 2005, după 7 ani de procese și o procedură de executare silită pe care angajații Palace SRL au încercat să o împiedice. În anul următor, imobilul a fost vândut celor de la Green Invest Building Consulting, iar conacul a fost demolat.
