„Vorbim aceeași limbă lingvistică, limba română și, respectiv, în afaceri, din ce în ce mai bine reușim să comunicăm, să ne conectăm. Chiar și cei care vorbesc mai mult rusă sau ucraineană au învățat româna pentru a face afaceri. Iar România, întotdeauna, este un partener de comerț exterior, principalul pol economic pentru Republica Moldova”, a declarat Andrei Crigan, președintele Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie Republica Moldova–România, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Schimburile comerciale dintre cele două state depășesc 3 miliarde de euro anual, o valoare echilibrată între exporturi și importuri. Republica Moldova exportă spre România produse industriale și agroalimentare – de la cablaje și componente auto, până la vinuri, fructe, mobilier sau produse procesate. România, la rândul ei, livrează energie electrică, gaze și bunuri industriale.
„Dacă vorbim despre export și import luate împreună, vorbim despre o cifră de afaceri de 3 miliarde de euro între România și Republica Moldova. Pe zona de export sunt 1 miliard și ceva, la fel pe zona de import 1 miliard și ceva. Practic, România a devenit poarta principală pentru importuri și exporturi în Republica Moldova”, a explicat Crigan.
În contextul global actual, Republica Moldova și-a reconfigurat complet direcțiile comerciale. După impunerea embargourilor rusești din 2005, producătorii moldoveni de vinuri și fructe au fost nevoiți să caute alte piețe, orientându-se tot mai mult spre Uniunea Europeană și, implicit, spre România.
„Tot cu ajutorul Rusiei, care a impus embargourile începând cu anul 2005, producătorii de vin, ulterior și producătorii de fructe, nu au mai avut o altă sursă decât să se reorienteze pe zona de exporturi. Până la începutul războiului, 98% din merele din Republica Moldova mergeau spre Rusia. Momentan, nu mai este așa. S-au reorientat spre România și alte piețe”, a spus Andrei Crigan.
Uniunea Europeană a devenit, astfel, destinația a circa 70% din exporturile Republicii Moldova, iar România reprezintă aproximativ 30% din total. În paralel, s-a produs și o transformare calitativă a produselor, vinurile moldovenești fiind astăzi mai competitive și mai bine poziționate pe piețele din UE decât în trecut.
„Vinul era perceput ca un produs voluminos și ieftin. Mai nou, nu mai este perceput la fel, dar nu se fac atât de multe afaceri. Ultimele date arată că exportul de vinuri este de circa 200 milioane de dolari, față de 400 milioane în 2005”, a precizat Andrei Crigan.
Schimburile comerciale s-au extins și prin intermediul antreprenorilor basarabeni care și-au deschis firme în România. Potrivit acestuia, există în prezent peste 16.000 de companii fondate de cetățeni din Republica Moldova, active în transport, comerț, materiale de construcții, industrie metalurgică sau intermedieri comerciale.
„Vorbim despre servicii de transport, comerț cu diferite tipuri de materii, nu doar despre producție alimentară, dar și nealimentară, materiale de construcții, metal. Sunt firme care intermediază comerțul din est spre vest, spre România sau alte piețe UE”, a explicat acesta.
În sens invers, firmele românești sunt tot mai prezente peste Prut. În Republica Moldova există între 1.600 și 1.700 de companii românești, iar investițiile directe depășesc o jumătate de miliard de euro. Republica Moldova se află, de altfel, în top 3 piețe din lume ca destinație a investițiilor externe directe realizate de companiile românești.
„Republica Moldova este în top 3 piețe din lume din care în care au investit companiile din România spre alte state. Este o țară unde firmele românești nu doar reinvestesc, ci fac investiții finale. Soldul este undeva la o jumătate de miliard de euro”, a spus Andrei Crigan.
Printre cei mai mari investitori români se numără Banca Transilvania, care deține a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova și cea mai mare companie de leasing. Alte investiții semnificative sunt în energie, infrastructură, IT și retail.
„Grupul Banca Transilvania deține a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova și cea mai mare companie de leasing. Se fac investiții și în infrastructură, energie, IT, servicii. Există și capitaluri străine, dar și românești. Așteptăm să vină și mai multe investiții private românești, precum cea anunțată recent de Dedeman”, a adăugat Crigan.
Deși economia Republicii Moldova este de circa 20 de ori mai mică decât cea a României, oportunitățile sunt numeroase, mai ales pentru companiile care vor să-și testeze procesul de internaționalizare într-un mediu cultural și lingvistic apropiat.
„Puterea de cumpărare nu este foarte mare, dar vorbim aceeași limbă, împărțim aceeași istorie și cultură. Dacă antreprenorii din Basarabia văd piața din România ca una locală, la fel ar trebui să se simtă și cei din România în Republica Moldova. Este cea mai comodă piață pentru a testa idei, produse și servicii”, a explicat acesta.
Un alt domeniu cu potențial ridicat este infrastructura, în special cea energetică și rutieră. Proiecte precum gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și viitorul pod de la Ungheni, parte a Autostrăzii Unirii A8, vor îmbunătăți conectivitatea și vor genera noi oportunități de afaceri transfrontaliere.
„Până la sfârșitul anului 2026 ar trebui să fie finalizat acest pod. El va face parte din infrastructura autostrăzii Unirii A8, interconectată cu A7. Se fac investiții pe zona logistică, transport, construcții. Republica Moldova are acum un pachet record din partea Uniunii Europene de 1,9 miliarde de euro, ceea ce deschide foarte multe oportunități pentru firmele din România”, a spus Andrei Crigan.
În prezent, economia Republicii Moldova este stabilă, dar nu înregistrează o creștere majoră, în special din cauza contextului geopolitic și a precauției investitorilor. Totuși, interesul pentru regiune rămâne ridicat, iar companiile analizează activ posibile achiziții și parteneriate, pregătindu-se pentru perioada de după război.
„Economia e pe poziții. Nu înregistrează o creștere pentru că apetitul investițional nu este foarte mare, dar investitorii care au intrat sunt profitabili. Nu înregistrăm noi investiții, însă toți sunt pregătiți să investească imediat ce lucrurile se clarifică și perspectiva reconstrucției Ucrainei devine mai certă”, a afirmat el.
