În contextul în care investitorii străini urmăresc îndeaproape starea infrastructurii unei țări înainte de a investi, deciziile lor fiind dependente de rezultatele acestei analize, iar pentru România sectorul construcțiilor este unul important, Camera de Comert și Industrie Franceză din Romania (CCIFER) a lansat Carta Albă a Construcțiilor, un document care conține 35 de măsuri propuse de mediul de afaceri pentru deblocarea și încurajarea proiectelor de infrastructură și construcții din România.
Sectorul construcțiilor este un contributor important la PIB-ul României cu 7% în 2015, iar infrastructura este un factor cheie de atractivitate și de competitivitate pentru România. Cu toate acestea, România a întârziat să își modernizeze infrastructura, cu toate dezavantajele ce decurg de aici, iar sectorul construcțiilor este paralizat de lipsa de profesionalism și transparență, se arată în Carta Albă a Construcțiilor.
Autorii documentului mai notează că, în pofida faptului că există un cadru normativ, o parte din prevederi nu sunt aplicate sau sunt ignorate, ceea ce fragilizează companiile și piața forței de muncă, fie că este vorba de investiții private sau de cele publice.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În același timp, sunt constatate și încercări de remediere a situației prin clarificarea și flexibilizarea cadrului normativ, precum recenta adoptare a pachetului legislativ privind achizițiile publice, care permite introducerea criteriilor de calitate în evaluarea ofertelor.
”Profesionalizarea, independența și expertiza tuturor actorilor din domeniul construcțiilor, precum și buna desfășurare a procedurilor de achiziție publică trebuie să fie principii fundamentale de gestionare a acestor proiecte. Aceste conduite, aptitudini profesionale și standarde de calitate reprezintă pentru România bazele unui sector de construcții competitiv și durabil”, potrivit documentului citat.
În acest context, experții grupului de lucru Construcții și Infrastructură din cadrul CCIFER propun 35 de măsuri de deblocare a proiectelor de infrastructură și de dinamizare a sectorului de construcții. Acestea sunt structurate în patru secțiuni: proiecte în sectorul public; măsuri dedicate unui sector privat solid și sustenabil; măsuri privind relansarea parteneriatelor public-private și măsuri pentru formarea profesională.
Printre soluțiile propuse se numără modificarea procesului de achizițți publice, în sensul în care caietul de sarcini ar trebui să fie realizat de către o entitate privată, comisiile de evaluare a ofertelor ar trebui profesionalizate prin deschiderea către persoane capabile să evalueze calitatea tehnică a ofertelor și care să-și asume răspunderea pentru procesul de evaluare sau soluționarea mai rapidă a conflictelor (prin descurajarea contestațiilor abuzive, aplicând prevederi din Codul de Procedură Civilă; publicarea unei liste cu operatori economici sancționați pentru utilizarea abuzivă a contestațiilor sau sancționarea procedurală sau/și pecuniară a autorității publice în cazul în care aceasta nu aplică sau aplică eronat deciziile Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor).
De asemenea, utilizarea cu prioritate a criteriului cel mai bun raport calitate-preț, nu a criteriului cel mai scăzut preț, sau condiționarea participării la licitațiile publice prin garanții de participare, profesionale și tehnice substanțiale se mai numără printre măsurile propuse la capitolul proiecte în sectorul public. Ca măsuri pentru reglementarea pieței, experții CCIFER susțin aplicarea unui sistem de certificare care să asigure o evaluare obiectivă și o triere a companiilor care respectă legea și condițiile pieței.
CITEȘTE ȘI OCDE: România, pe ultimul loc în Europa la calitatea drumurilor. La căile ferate, doar croații stau mai prost Pentru a avea un sector privat solid și sustenabil, CCIFER susține crearea unei noi Legi a subcontractării în sectorul privat, pentru a le permite companiilor subcontractante să inițieze o acțiune directă în justiție împotriva beneficiarului final al lucrărilor, dacă acesta nu și-a respectat angajamentele, pentru plata lucrărilor/serviciilor prestate. În plus, câteva soluții se referă la buna implementare a Strategiei Europa 2020 la nivel național și la ameliorarea eficienței energetice a clădirilor (cum ar fi redefinirea obiectivelor specifice pentru consumul de energie în acord cu această strategie sau selectarea operatorilor economici pe baza experienței și competenței în domeniul eficienței energetice).
Printre măsurile propuse pentru relansarea parteneriatelor public-private (PPP) se numără deblocarea proiectelor de infrastructură în plan local care s-ar putea realiza prin PPP, prin utilizarea noului cadru juridic care permite realizarea acestor tipuri de proiecte (cu o fianțare care ar putea fi completată eventual cu resurse din fonduri europene); implicarea experților din mediul privat sau din instituții financiare europene în procesul de pregătire a documentațiilor de atribuire a proiectelor public-private, dar și promovarea PPP-urilor în domeniul inovării pentru ameliorarea calității lucrărilor, dar și pentru reducerea costului global pe întreaga durată a proiectului.
Fiindcă un aspect important este și calificarea personalului care lucrează în acest domeniu și în contextul în care există un deficit în pregătirea pentru situațiile reale cu care se întâlnesc studenții la locul de muncă, printre măsurile propuse în domeniu de CCIFER se numără extinderea ariei formărilor inginerilor prin completarea formărilor tehnice cu cele legate de management de proiect, urmărirea contractelor, finanțe, drept; sistematizarea stagiilor în companii (sau în instituții publice) pentru viitori ingineri, la finalul fiecărui an școlar (luându-se în calcul variante de co-finanțare între școală, stat și companii) sau organizarea unor stagii de formare profesională, eventual co-finanțate de către companii, pentru muncitorii care au capacitatea și voința de a avansa din punct de vedere profesional (stagii care să fie finalizate prin obținerea unei diplome).
