Ordinul Arhitecților din România (OAR) a inițiat campania ”Susținem Timbrul de Arhitectură” și invită beneficiarii acestui timbru la un demers comun de susținere a taxei. Inițiativa vine după ce Profit.ro a relatat că actuala putere intenționează să elimine din legislație timbrul arhitecturii, care este colectat de autoritățile locale la emiterea unei autorizații de construire și virat asociațiilor profesionale ale arhitecților. Cuantumul acestei taxe se situează la 0,5‰ (la mie) din valoarea unei investiții, indiferent de beneficiarul sau de destinația acesteia.
De ce este important: Firmele și cetățenii au obligația de a achita această taxă atunci când solicită o autorizație de construire, fie că este vorba de complex rezidențial de milioane de euro, fie că este vorba de un imobil de câteva zeci de mii de euro. Taxa de timbru se adaugă astfel la valoarea investiției și se achită de către investitor sau proprietar o dată cu taxa pentru autorizația de construcție.
Mai este bine de știut: Timbrul arhitecturii este perceput pentru toate investlțiile efectuate pe baza proiectelor elaborare de arhitecții sau de arhitecți conductori și pentru a căror realizare este necesară autorizație de construire. Autoritățile administrației publice locale care eliberează autorizația sunt obligate să calculeze și să perceapă procentul de 0,5‰ (la mie) din valoarea investiției, pentru ca apoi să vireze sumele astfel colectate în conturile Ordinului Arhitecților din România (OAR) și Uniunii Arhitecților din România (UAR).
Profit.ro a relatat în premieră că un proiect de lege elaborat de actuala putere, care va intra în procedură de dezbatere legislativă în toamnă, propune eliminarea timbrului pe considerentul că autoritățile locale sunt obligate să asigure pe propria cheltuială colectarea taxei pentru o organizație non-profit privată cum este Ordinul Arhitecților.
Prin campania inițiată, OAR arată că autorii proiectului de lege au adus organizației acuzații nefondate în privința modului în care organizația utilizează timbrul de arhitectură, subliniind că sumele colectate astfel sunt mult mai mici decât cele estimate și sunt folosite conform legii.
Arhitecții contestă că timbrul nu este folosit transparent și eficient
”Apreciem că nu este corect ca autoritățile locale să suporte din bugetele locale, cheltuielile de colectare a sumelor aferente acestui timbru, iar un ONG să dispună în mod liber destinația acestora, inclusiv să-și asigure cheltuielile de funcționare”, susțin inițiatorii proiectului.
În această privință, OAR arată este o organizație profesională de drept privat, statut juridic căruia i se adaugă caracterul de organizație nonprofit, apolitică, autonomă, independentă si de interes public. Potrivit legislației în vigoare, misiunea OAR este de a reprezenta și ocroti. la nivel național și internațional, interesele profesiei de arhitect și de a proteja și promova calitatea produsului de arhitectură și urbanism, precum si scopul colectării timbrelor culturale de a finanța programe sau proiecte culturale și editoriale, burse, premii, altele asemenea, ale căror rezultate sunt de interes public, astfel că, din punct de vedere legal, este pe deplin justificată calitatea OAR de beneficiar a sumelor provenite din timbrul arhitecturii.
Inițiatorii proiectului de lege reclamă, însă, și lipsa de transparență în utilizarea taxei, a cărei destinație nu ar fi stabilită printr-un act normativ public, ci prin regulamentul Ordinului.
În schimb, OAR arată că modul și eficiența utilizării acestor sunt informații publice pe site-ul oar.archi, unde sunt publicate constant rezultatele și acțiunile culturale sprijinite financiar prin Timbrul de Arhitectură. Anuala de Arhitectură București, Bienala de arhitectură BETA, Bienala de arhitectură Transilvania BATRA, De-a arhitectura, Ghiduri de arhitectură grupul OAR RURAL, Raportul pentru București 2016 și 2018, Street Delivery, Trienala de Arhitectură East Centric, Casa Arhitecturii, Mina de idei ANINA sau Catalog București sunt doar câteva dintre proiectele susținute de OAR prin timbrul de arhitectură.
De altfel, OAR subliniază că a raportat Ministerului Culturii, ultima oară în martie 2015, procedurile interne în baza cărora asigură finanțarea programeIor prevăzute expres de lege, precum și toate acele activități finanțate și suma acordată fiecăreia.
”În ceea ce privește argumentul referitor la imposibilitatea evaluării eficientei cheituirii fondurilor reprezentând contravaloarea timbrului arhitecturii, infirmăm acest punct de vedere. OAR a realizat o evaluarea a efectelor proiectelor finanțate din timbrul arhitecturii, iar rezultatele acesteia sunt prezentate în broșura intitulată “Proiecte culturale si editoriale 2011-2014", document public pe website-ul OAR”, mai afirmă reprezentanții organizației.
Sumele colectate din timbru ar fi mult mai mici decât cele estimate de inițiatori
Potrivit calculelor autorilor legii, veniturile încasate de Inspectoratul de Stat în Construcții prin colectarea a 0,5% (la sută) din valoarea investiției au fost în 2017 de peste 180 milioane lei, ceea ce ar înseamna ca veniturile Ordinului Arhitecților din timbru au fost de circa 18 milioane lei.
”Se poate afla de pesite-ul Inspectoratului de Stat în Construcții că veniturile sale pe anul 2017 au fost puțin peste 126 milioane de lei, ceea ce însă nu face ca veniturile OAR din această taxă să fie de 12.,6 milioane de lei. Suma Timbrului de Arhitectură pe anul 2017 a fost de 6.301.657 lei, adică jumătate din suma preconizată pe logica acestui proiect de lege. Sperăm că cealaltă jumătate să fi fost colectată de Uniunea Arhitecților din România”, arată, în schimb, OAR.
Conform evidențelor OAR, veniturile încasate de organizație pe 4 ani, respectiv 2014-2018, au fost de aproape 21 milioane lei, acestea fiind variabile deoarece unitățile plătitoare sunt obligate să vireze sumele respective în funcție de opțiunea titularilor de drepturi de autor ori, după caz, a moștenitorilor acestora cu privire la organizația beneficiară, respectiv in cazul timbrului arhitecturii, OAR sau UAR.
În ceea ce privește argumentul privind dificultatea suportării costurilor de colectare a sumelor aferente timbrului arhitecturii de către autorități din bugetele locale, invocată de autorii proiectului, arhitecții arată că exisă și opțiunea reglementării unei proceduri prin care aceste sume să fie colectate direct de către beneficiari, respectiv OAR si UAR.
În acest sens, OAR invocă deciziile Curții Constituționale, potrivit cărora regimului juridic al acestor timbre este acela de „taxe speciale, denumite în doctrină taxe parafiscale“, iar „taxele parafiscele sunt urmărite și încasate fie prin intermediul administrațiilor fiscale, fie direct de către beneficiarii legal desemnați, in conturile cărora ele se concentrează“. De altfel, OAR colectează si în prezent fonduri provenite din timbrul arhitecturii direct de la piătitorii taxei pentru autorizație de construire, care aleg să vireze aceste sume direct în contul OAR.
”Având în vedere argumentele prezentate anterior si faptul că arhitectura este singura formă de exprimare artistică vizată de această propunere legislativă, în lipsa unei argumentări privind oportunitatea menținerii celorlaite timbre culturale prevăzute de Legea 35/1994, republicată, considerăm această inițiativă a fi una injustă și discriminatorie. Legiuitorul a ales instituirea timbrului arhitecturii în cuprinsul Legii 35/1994, în vederea remedierii anumitor neajunsuri bugetare în susținerea culturii arhitecturale, iar eliminarea acestuia reprezintă o încălcare a dreptului constituțional al accesului cetățenilor le cultură. Susținerea culturii are loc prin acest venit extrabugetar, care, în fond, presupune o degrevare a bugetului de stat”, susțin, în concluzie, reprezentanții Ordinului Arhitecților din România.
