Profitul net al Societe Generale a scăzut cu 19% în primul trimestru, la 747 milioane de euro, după un acord de 963 de milioane de euro cu Libia pentru închiderea unei investigații legată de corupție, relatează Bloomberg.
Analiștii anticipau un profit net de 776 milioane de euro.
Veniturile au crescut însă cu 5%, la 6,47 miliarde de euro, scrie News.ro.
Ca și BNP Paribas, Societe Generale a beneficiat de revenirea operațiunilor de tranzacții, care au consemnat o creștere de 60% a profitului net, la 383 milioane de euro, excluzând elementele excepționale.
Profitul net al operațiunilor internaționale de retail bancar și servicii financiare a avansat cu 44%, la 433 de milioane de euro, susținut de activitățile din Europa Centrală și de Est și Africa.
Divizia de retail bancar a Societe Generale din Franța a înregistrat în schimb o scădere de 3% a profitului net, la 319 milioane de euro.
Raportul Tier 1, între capital și activele ponderate în funcție de risc, care arată soliditatea capitalului, a crescut la 11,6%, în martie, de la 11,5% în decembrie.
Banca franceză și Autoritatea Libiană pentru Investiții (LIA) au ajuns la un acord pentru rezolvarea tuturor problemelor dintre părți, legate de cinci tranzacții care au avut loc în perioada 2007-2009, potrivit unui comunicat publicat joi.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Estimări Asirom pentru acest an: profitul net va crește de 5 ori, subscrierile se vor apropia de 1,1 miliarde de leiÎn lipsa unui acord, procesul în care banca era acuzată de corupție și mită ar fi urmat să înceapă joi la Londra, după două amânări în această săptămână.
Un proces similar împotriva Goldman Sachs a fost respins acum șase luni de un judecător din Londra.
Cazul împotriva Societe Generale se baza pe o plată de 58,4 milioane de dolari făcută de banca franceză omului de afaceri Walid Al-Giahmi, pentru încheierea unor acorduri de investiții de 2 miliarde de dolari.
LIA, care administrează profiturile din petrol ale Libiei și are active de peste 60 de miliarde de dolari, cerea despăgubiri pentru pierderi în valoarea de circa 1,5 miliarde de dolari. Grupul libian susținea că plata a reprezentat mită folosită pentru influențarea angajaților săi, făcând tranzacția invalidă.
Fondul libian a acuzat Societe Generale că a fraudat instituția printr-o serie de acorduri complexe cu instrumente financiare derivate neprofitabile pentru LIA, potrivit documentelor depuse la Înalta Curte din Londra, în 2014.
Banca a negat orice ilegalitate, susținând că banii au fost pentru servicii introductive și cercetarea pieței.
Analiștii anticipau că Societe Generale va obține în primul trimestru un profit net de 863 de milioane de euro.
Societe Generale a exprimat în comunicat scuze și regret pentru lipsa de prevedere a unora dintre angajații săi.
Acordul permite ca directorii băncii să nu depună mărturie în justiție în legătură cu plățile care sunt investigate și de Departamentul de Justiție din SUA, în cadrul unei anchete care include și alte bănci, fonduri de hedging și de investiții, care ar fi încălcat în Libia legile care interzic darea de mită.
Trei directori de rang înalt ai Societe Generale au depus mărturie în condiții private și până la 50 de libieni au identitățile ascunse, pentru protejarea familiilor lor.