După ce la 6 luni Poșta Română a obținut la 6 luni un profit net de aproape 20 milioane lei, directorul general mizează pe o listare cât mai rapidă pe Bursa de Valori București care să îi asigure vizibilitate și atragerea de resurse pentru investițiile viitoare. Poșta ar urma să fie ținta investitorilor care vor un randament mediu, dar sigur. „Așteptăm și noi cu nerăbdare această listare”, spune directorul general, Alexandru Petrescu.
Vede viitorul companiei pe bursă, dar încă se luptă cu trecutul. Directorul general al Poștei Române, Alexandru Petrescu, afirmă că este covârșit de ceea ce a găsit la societatea a cărei conducere a preluat-o în anul 2014 și spune că, dacă regula este că managerii administrează viitorul companiilor pe care le conduc, el are de făcut, în primul rând, un „management al trecutului”. „Sunt bâtuit de trecut: acțiuni în instanță, acțiuni ale sindicatului, litigii din anul 2005...”, a afirmat Petrescu.
Viitorul companiei îl vede pe bursă și are încredere în intențiile guvernului. Mizează că Poșta Română va fi unul dintre jucătorii importanți pe bursă și consideră că ultimele 3 exerciții financiare ar putea da încredere investitorilor că parcursul societății este cel corect.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Astfel, în anul 2014, Poșta Română a avut un profit net de 37,5 milioane lei, iar în anul 2015 pierderea de 29,5 milioane lei a rezultat numai într-un context al unei amenzi de 33 milioane lei de la Consiliul Concurenței, tot pe o activitate trecută. Fără aceasta, câștigul net al companiei ar fi fost anul trecut de 3,5 milioane lei. La 6 luni, Poșta Română are un profit net de 19,60 milioane lei, în timp ce la 7 luni, are un rezultat încă neauditat al exercițiului de 25 milioane lei. Pentru a doua parte a anului, Petrescu se așteaptă la o plafonare a acesteui performanțe. „Iarna este mai greu”, vine explicația managerului.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Poșta a câștigat procesul cu fostul director general Ion Smeeianu, care cerea despăgubiri de 134.000 euro La întâlnirea de la finele săptămânii trecute a grupului de lucru pentru proiectul „România competitivă”, reprezentanți ai Guvernului și ai autorităților de reglementare ale piețelor financiare au convenit asupra continuării strategiei listărilor la bursă prin vânzarea unor pachete minoritare ale statului, conform celor spuse de vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) Mircea Ursache. Companiile citate de oficialul reglementatorului pieței de capital erau Hidroelectrica, Poșta Română și Telekom România Communications.
Poziția nu este singulară. La începutul lunii martie, fostul ministru ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale Marius Bostan, se pronunța, la un eveniment, în aceeași direcție: "Eu, personal, sunt adeptul unui IPO, al unei listări."
„Așteptăm și noi cu nerăbdare această listare”, a declarat astăzi Petrescu, la deschiderea oficială a ședinței de tranzacționare a Bursei de Valori București, unde a fost lansat un concurs de tranzacționare, proiect în care Poșta Română este partener. „Cred în bursă; cred în randamentele mai bune pe acțiuni decât în depozitele bancare”, a mai spus managerul.
Prea mulți angajați, la servicii tot mai puține
Știe și cine ar urma să fie investitorii care să țintească titlurile companiei. Este vorba de fonduri de pensii și fonduri de investiții conservatoare, care vizează un randament mediu, dar sigur și pe termen lung. Este ceva ce Poșta Română poate aduce, dacă are susținerea pe parte de reglementare din partea statului.
Piața de capital ar urma să fie utilizată ca sursă de finanțare pentru a acoperi ceea ce Petrescu numește „lipsa cronică de investiții”. Este ceva de care compania are nevoie în condițiile unei competiții acerbe pe mai multe segmente de piață.
Amintește că, în afară de Tarom, care are o concurență reală, celelalte companii de stat românești au beneficiul unor resurse sau a unor monopoluri. Poșta are 27.600 de salariați, deși tot mai multe servicii sunt acoperite de sectoare concurente (bănci, platforme online, etc.).
„O cetate a conservatorismului”
La nevoile de schimbare, există o reacție negativă, însă aceasta nu reprezointă o particularitate românească. Spune că experiența sa în care a lucrat în industria bancară londoneză i-a oferit prilejul de a vedea că inclusiv în Marea Britanie instituția de servicii poștale este „o cetate a conservatorismului”. Este normal, pentru că este o zonă unde slujbele sunt mai sigure și unde aparent este mai puțină nevoie de creativitate. „Să schimbi un gigant ca mentalitate este o sarcină dificilă”, a conchis șeful Poștei Române.
