Complexul Energetic Hunedoara, controlat integral de stat, prin Ministerul Energiei, și aflat în insolvență, a "intrat la apă" progresiv în primul semestru al anului. Activitatea s-a redus și pe partea de venituri, și pe cea de cheltuieli, ceea ce a permis companiei să raporteze, contabil, diminuarea cu peste o treime a pierderilor, de la 172,03 la 110,24 milioane lei. Pe de altă parte, însă, volumul de plăți restante a explodat, comparativ cu primele 6 luni din 2015, acestea majorându-se cu mai mult de 77%, de la 532,38 la 944,47 milioane lei.
Cel mai mare angajator din Valea Jiului, care asigură, prin termocentralele și minele sale de cărbune, circa 5% din consumul de energie electrică al României, și-a redus cheltuielile cu 31,4%, de la 495,26 în primele 6 luni din 2015 la 339,61 milioane lei în perioada corespunzătoare din anul în curs, potrivit bilanțului semestrial al companiei.
Cheltuielile cu ponderea cea mai mare în total, cele de personal, au scăzut cu 18,4%, de la 201,56 la 164,43 milioane lei. Asta după ce, în februarie, salariile managerilor Complexului au fost diminuate cu 15%, cel al directorului general cu 50%, iar întreg personalul TESA din sediul central a fost trimis în concediu de așteptare, primind doar 75% din salarii. În martie, contractul colectiv de muncă al angajaților CE Hunedoara a fost denunțat unilateral de către administratorul judiciar al societății.
CITEȘTE ȘI BCR Pensii scade comisionul de administrare din contribuții pentru fondul de pensii facultative Față de 30 iunie 2015, numărul de angajați al Complexului s-a redus cu 7,6%, de la 6.427 la 5.939 persoane. La începutul acestui an, CE Hunedoara avea 6.214 salariați. Cheltuielile cu materii prime, materiale, consumabile, energie și apă au scăzut cu 45%, de la 124,38 la 68,57 milioane lei.
Din păcate, și veniturile au cunoscut o scădere similară cu cea a cheltuielilor, diminuându-se cu 29%, de la 323,22 la 229,37 milioane lei.
Într-un raport de la finalul lunii iulie al administratorului judiciar al Complexului Energetic Hunedoara, casa de insolvență GMC SPRL, se menționează că măsurile dispuse de conducere în perioada aprilie – 23 iunie 2016 pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor au fost "aproape imperceptibile".
Astfel, în document se arată că, cu excepția economiilor făcute prin denunțarea contractului colectiv de muncă, nu au fost efectuate alte reduceri ale cheltuielilor de natură salarială.
"Deși denunțarea contractului colectiv de muncă era doar o etapă premergătoare pentru a se putea efectua disponibilizări de personal fără plata salariilor compensatorii (imposibil de achitat de către unitate), disponibilizările nu au mai avut loc, elaborarea actelor normative pentru ca personalul disponibilizat să beneficieze de două salarii în completare nefiind finalizată nici până la data prezentului raport. Conform unei hotărâri a Consiliului de Administrație din perioada în care societatea nu s-a aflat în insolvență, disponibilizarea a circa 840 de persoane este prevăzută abia pentru luna octombrie 2016 (...) Considerăm că structura de personal a societății este supradimensionată și măsura disponibilizării a 840 de salariați abia în luna octombrie este tardivă. Am vrea să fim bine înțeleși, există locuri de muncă deficitare la fronturile de lucru de la minerit și energie – aici poate ar trebui să se facă angajări pentru creșterea producției – dar există personal excedentar în activitatea energetică și în activitatea de suprafață din minerit, care nu are nicio contribuție la realizarea veniturilor", se spune în raportul GMC SPRL.
CITEȘTE ȘI Fiscul execută RMGC pentru TVA de 27 milioane lei, compania contestă demersul ANAF în justiție Administratorul judiciar mai arată că, în paralel, veniturile lunare ale societății au fost diminuate cu circa 2 milioane lei pentru serviciile de mentenanță ce urmează a fi încasate de la Transelectrica.
"Societatea nu are resursele necesare pentru achitarea cheltuielilor curente cu materii prime și materiale, lipsa aprovizionării cu materiale curente absolut necesare activității miniere - plasă, stâlpi, lemn de mină etc - conducând la imposibilitatea realizării producției planificate de cărbune, iar stocul necesar funcționării centralelor electrice va scădea zi de zi. Deși am fost asigurați de către conducerea societății și de către compartimentul de specialitate că nu se face rabat la asigurarea condițiilor de siguranță a muncii în unitățile miniere, este foarte posibil ca lipsa resurselor financiare necesare să afecteze aprovizionarea cu materiale și echipamente de protecție specifice", se mai spune în raport.
În aceste condiții, Complexul nu a avut încotro și și-a sporit masiv arieratele. Volumul de plăți restante a explodat, comparativ cu primele 6 luni din 2015, acestea majorându-se cu mai mult de 77%, de la 532,38 la 944,47 milioane lei. Față de finalul anului trecut, acestea au avansat cu 42,5%, de la 662,82 milioane lei.
Din totalul de restanțe de 944,47 milioane lei de la 30 iunie 2016, două treimi reprezintă datorii la bugetele statului, iar restul – facturi neplătite la furnizori și alți creditori.
CITEȘTE ȘI Costul cu forța de muncă, indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut cu aproape 12% Vineri, Sindicatul "Muntele" de la CE Hunedoara a anunțat că va începe săptămâna aceasta o campanie de strângere de semnături pentru a declanșa greva generală, după ce la discuțiile programate vineri privind contractul colectiv de muncă, de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, administratorii Complexului nu au venit.
În replică, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat că cei care incită în acest moment la grevă nu vor binele Văii Jiului și a reluat prezentarea planului autorităților de salvare a CE Hunedoara.
Astfel, Guvernul discută un scenariu care prevede darea în plată a minelor de cărbune și a câte unui grup de generare de la termocentralele Mintia și Paroșeni, în contul datoriilor bugetare ale Complexului către ANAF și Ministerul Finanțelor Publice, iar ulterior preluarea minelor viabile și a celor două centrale de către o entitate nou înființată. Executivul intenționează să convingă Comisia Europeană să accepte acest plan de ștergere de facto a datoriilor la stat ale CE Hunedoara arătând că este necesară menținerea în operare a unei capacități totale de generare de 380 MW la nivelul complexului nu doar pentru asigurarea securității în funcționare a sistemului energetic național, ci și a celui european.
CITEȘTE ȘI Volkswagen ar fi încălcat legislația de protecție a consumatorilor în 20 de țări din UE CE Hunedoara a încheiat anul trecut cu pierderi totale de 1,661 miliarde lei, însă peste 77% din această sumă (1,288 miliarde lei) reprezintă doar provizioane pentru penalitățile dictate de Administrația Fondului de Mediu pentru neachiziționarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislția europeană. Din activitatea curentă, pierderea complexului a fost de 373,6 milioane lei, sub cea bugetată pentru 2015, de 404,4 milioane lei.
Complexul Energetic Hunedoara este controlat integral de statul român, prin Ministerul Energiei, și este cel mai mare agent economic din Valea Jiului și din județul Hunedoara, fiind totodată singura societate care furnizeză agent termic în municipiul Deva și în orașele din Valea Jiului. Complexul asigură circa 5% din producția de energie electrică a României și avea aproximativ 6.300 de angajați în momentul intrării în insolvență, la minele de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, precum și la termocentralele Mintia și Paroșeni.
În plus, în baza unei hotărâri de guvern din 2013, o parte din energia necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național în situațiile în care apar brusc diferențe mari între producția și consumul de electricitate este achiziționată obligatoriu de Transelectrica de la Complexul Energetic Hunedoara, în regim reglementat.
