Jim Yong Kim, șeful Băncii Mondiale, aseamănă ciptomonedele cu o schemă de fraudare de acum 100 de ani. Monede precum bitcoin depind doar de validarea unor jucători marginali, însă moneda virtuală nu are o valoare propriu-zisă, spune un studiu al Universității din Pittsburgh.
Prețul monedei virtuale Bitcoin a explodat de 14 ori anul trecut până la un maxim în zona de 19.800 de dolari pentru o unitate. De acolo s-a prăbușit cu 70% până la reperul de 6.000 de dolari pe unitate pe care l-a lovit în lunea aceasta în turbulențele antrenate de cea mai mare cădere nominală de o zi a indicelui Dow Jones Average Industrial. De atunci, bitcoin are o revenire de aproape 40% și se tranzacționează în jurul reperului de 8.500 de dolari pe unitate.
Jucătorii mizează pe o stabilizare, dar nu știu când va veni. Un grup de cercetători de la Universitatea din Pittsburgh le dă o veste proastă: stabilizarea nu va veni niciodată. Bitcoin va fi întotdeauna volatil. Folosind modele matematice și experimente economice, Carey Caginalp și Gunduz Caginalp, autorii studiului citat de Bloomberg, spun că au încercat să determine care ar fi valoarea fundamentală a bitcoin. Și au aflat: Este zero!
Prețul bitcoin este dat în piață de opinia unor cumpărători marginali pentru piețele financiare, care au opinii de cele mai multe ori eronate, uneori chiar contradictorii. Când își dau seama că s-ar putea înșela, ei se repliază imediat de frica de a nu încasa pierderi foarte mari și atunci prețul cade. Ulterior, când simt că șocul a trecut, aceiași cumpărători marginali reintră la cumpărare.
Deși este denumită monedă virtuală, totuși foarte puține mărfuri sunt cumpărate cu acest instrument. Covârșitor, acesta este achiziționat de cumpărătorii marginali ca investiție, în speranța unor noi creșteri de prețuri.
Matematicienii de la Universitatea din Pittsburgh spun că, de fapt, criptomonedele ar putea fi pur și simplu un mecanism de transfer de avuție de la cei care au intrat primii în joc, de la ultimii veniți.
Este echivalentul unei așa-numite „scheme Ponzi”, denumită așa după numele unui escroc de origine italiană care a aplicat-o în 2 rânduri, în Canada și SUA, la începutul deceniului trecut. Coreeanul Jim Yong Kim, președintele Băncii Mondiale chiar a denunțat ca atarre criptomonedele și le-a asemănat cu astfel de scheme piramidale, ultima dintre vocile importante ale lumii financiare ca contestă legitimitatea unor monede virtuală precum Bitcoin.
