Tendința de slăbire a monedei naționale care a împins, având la baze realități interne, cotația către reperul de 4,78 lei pentru un euro a fost puternic amendată de la începutul acestei săptămâni, în contextul unui influx de capital pe monedele din regiune. Mișcarea de sens contrar previziunilor care au țintă un curs de 5 lei pentru un euro s-a accentuat acum, când cotația a coborât până la reperul de 4,72 lei pentru un euro, anulând cea mai mare parte a impulsului anterior.
În toamna anului 2008, când Banca Națională a României a intervenit masiv pe piața valutară în apărarea leului, conducerea instituției a reclamat existența unui „atac speculativ” al unor investitori nerezidenți. Post-factum, distorsiunile din piața dobânzilor, șocul din sistemul financiar românesc și decapitările intempestive la nivelul trezoreriilor instituțiilor de credit, au trădat faptul că mai degrabă BNR „s-a luat la trântă” atunci chiar cu băncile românești care voiau să-și reașeze pozițiile valutare conform noilor realități la intrarea României în recesiune.
Puseul de depreciere a monedei naționale pe care s-a înscris moneda în ianuarie este unul dintre cele mai abrupte de atunci și încă nu este clar dacă băncile au încercat să ducă sistemul financiar pe noi repere de operare adecvate noilor realități economice sau dacă a fost o mișcare-semnal în care să protesteze contra noii taxe pe activele financiare ale băncilor. În mod clar, însă, băncile românești – în fapt emitenții de lei – nu pot fi străini de mișcările din piața valutară a acestor zile.
Cei care au imprimat mișcarea de slăbire de peste 2% a leului în raport cu euro s-au întâlnit, însă, în aceste zile cu o contraparte robustă, care a amendat masiv o mișcare cu o amplitudine deosebită și pentru care în opinia publică au apărut chiar accente de exagerare.
Profit.ro a avertizat încă de la început cu privire la tendința de spargere a nivelului de rezistență din zona de 4,68 lei pentru un euro, după cum a semnalat „evadarea” cotației euro/leu din parametrii de tranzacționare din 2018 și asupra amplitudinii sporite a mișcării, așa cum o arată și graficul publicat la momentul ruperii pragurilor tehnice.
Tendința a fost violentă, iar predicțiile catastrofice nu au întârziat să apară. Mesajele au ajuns chiar și în presa tabloidă: „Curs valutar ȘOC. 1 euro e aproape 5 lei”, „Previziune șocantă: Euro ajunge la 5 lei în curând”, „Val de scumpiri. Euro va ajunge 5 lei”, iar deprecierea leului intră în foclorul urban. Un banc spune că euro a intrat într-un sediu de bancă și întrebat ce vrea, a răspuns: GIVE ME FIVE!
A fost un banc prost, după cum o arată post-factum corecția din aceste zile. Profit.ro a semnalat încă dinaintea mișcării corective că, de regulă, în piețele financiare internaționale, când într-o mișcare violentă unidirecțională apar analize care dau ținte de preț încă și mai mari, acesta este un semnal de istovire a tendinței, cel puțin pe termen scurt.
Într-adevăr, cotația s-a înscris pe un parcurs negativ, prefigurat de o amplă divergență care se vede pe indicatorul Real Strength Index (RSI) în conformația sa clasică de 14 perioade, aplicat graficului orar, iar ieri, la închiderea pieței românești, cursul atinsese reperul de 4,72 lei pentru un euro, când se anulase mai mult de jumătate din „atacul speculativ” pe leu.
Cel mai probabil, cei care au împins leul pe noi minime de slăbiciune în raport cu euro au capitulat, cel puțin pe termen scurt, în fața unei tendințe la nivel regional. Aparent, fluxuri de capital din țările dezvoltate au intrat în aceste zile pe monedele din țările Europei și Centrale și de Est.
Mișcarea s-a văzut foarte bine pe zlotul polonez. Perechea valutară euro/zlot a coborât din zona de 4,29 zloți pentru un euro, către reperul de 4,26 lei pentru un euro, o întărire de aproximativ 0,7% a monedei naționale a Poloniei.
Este un nou maxim al zlotului în raport cu euro pentru ultimele 3 luni, iar mișcarea capătă credibilitate pentru că pe graficul zilnic al aceluiași instrument financiar se vede o tendință de evadare a cotației din zona de consolidare în care s-a aflat în a 2-a parte a anului trecut, așa cum se vede pe graficul atașat.
De la jumătatea lunii ianuarie, și forintul se află pe o tendință de întărire în raport cu euro, iar în cadrul acestei tendințe un nou puseu s-a consumat în această săptămână, aparent imprimat de același flux de capital pozitiv către țările din regiune.
Că un tăvălug extern ar fi cel care a strivit protestul băncilor românești manifestat pe curs se poate înțelege urmărind și perechea valutară dolar/liră turcească, unde tendința de întărire a monedei naționale este destul de abruptă în ultimele zile, așa cum se vede pe graficul atașat.
