Acțiunile Băncii Transilvania au atins ieri un nou minim la închidere al ultimilor 3 ani. Față de maximul istoric din primăvara trecută, care conferea instituției de credit o capitalizare de 12 miliarde lei, titlurile băncii au scăzut cu 36%, cea mai mare parte a picajului consumându-se la cumpăna dintre ani, pe fondul știrii privind promovarea unei taxe pe activele bancare. Parametrii tehnici trădează, însă, intrări de capital pe acest emitent, multe acțiuni schimbând mâinile. Cumpărătorii din aceste zile ar urma să fie cei care ridică prețul la liniștirea apelor.
Șocul bursier indus anul trecut de ordonanța de urgență promovată de Guvern cu schimbări majore pentru mediul corporativ a ras numai pentru companiile energetice aproape 2 miliarde lei la nivelul capitalizării bursiere din prima zi. Impactul nu s-a consumat atunci, iar piața a forat după noi minime în zona de 6.930-6.950 de puncte pentru indicele reprezentativ BET, unde piața a revenit în aceste zile.
Au fost acțiunile bancare cele care, la acest început de an, au precipitat căderea pieței. În ceda mai mare suferință se află Banca Transilvania (TLV), cea mai valoroasă bancă românească până de curând și ale cărei acțiuni sunt cele mai lichide de la cota Bursei de Valori București.
Ieri, acțiunile Băncii Transilvania au scăzuit cu 1,96%, până la prețul de 1,5980 lei/acțiune, doborând minimul la închiderea precedentă. La această cotație, capitalizarea bursieră a societății este de 7,69 miliarde lei (1,61 miliarde euro), respectiv cu aproape 1 miliard mai mică decât cea de 12,02 miliarde lei (2,58 miliarde euro) consemnată intraday în ședința de tranzacționare din 26 aprilie și al cărei grafic îl inserăm mai jos.
Evaporarea de valoare a început încă din primăvară, când pe bursă a fost înregistrat un val de vânzări alimentat de sentimentele negative față de perspectivele fondurilor de pensii administrate privat cu contribuții obligatorii. Ieșirea de pe bilanț a 610,00 milioane lei sub formă de dividende a diminuat, de asemenea, capitalizarea de piață a instituției de credit.
Șocul a venit, însă în decembrie, la promovarea ordonanței de urgență care includea și taxele pe activele bancare. Titlurile Băncii Transilvania au avut nevoie de o mutare a coridorului de variație de către operatorul de piață BVB, întrucât, deși scădeau cu 15%, nu aveau cerere. "Nu era nimeni la cumpărare", declara atunci pentru Profit.ro Dumitru, investitor cu experiență de peste 20 de ani, care nu-și amintește o astfel de slăbiciune pe acest emitent. "Nu-mi venea să cred... Nu văzusem niciodată TLV așa... în faza asta. Nu țin minte vremuri de genul ăsta. E prăpăd..."
Pe graficul inserat mai jos se vede deschiderea „cu gap” și declinul de aproape 20% al titlurilor Băncii Transilvania din ziua anunțului guvernamental și în care s-au schimbat 85,01 milioane de acțiuni, reprezentând nu mai puțin de 1,76% din capitalul social al emitentului.
Scăderea nu s-a consumat în decembrie, iar revenirea cotației a fost masiv amendată de piață la începutul acestui an, când investitorii au căutat noi minime pe măsură ce au realizat că taxa va fi încasată trimestrial, iar valorile inserate în ordonanță nu reprezintă cifre anualizate.
Vestea bună pentru investitorii cu expunere pe Banca Transilvania este că, în urma acestui cutremur bursier, acțiunile au schimbat masiv mâinile, iar printre cumpărători sunt cei care cred că pot rămâne în acționariatul băncii în noul context al taxei pe activele bancare. SIF Oltenia (SIF5) este unul dintre investitorii instituționali care ar urma să navigheze în noile ape, președintele Tudor Ciurezu menționând achiziții de cel puțin 1% din acțiunile instituției de credit.
Ce ne spune o "lumânare"
În mod particular atrage atenția ședința de tranzacționare din 15 ianuarie, când acțiunile Băncii Transilvania scădeau cu 8,5% după primele 2 ore de tranzacționare, pentru ca apoi să-și revină consistent. Maniera de tranzacționare trădează o intrare masivă a cumpărătorilor. Lumânarea japoneză aferentă acestei sesiuni este de acumulare, cu umbră inferioară mare, închidere sus și volume excepționale.
Psihologia unei astfel de lumânări este simplă: piața este dominată de sentimente negative, vânzările pe panică se exacerbează, iar de la un anumit punct se activează la cumpărare investitori mari, care oferă contrapartea ofertei. Faptul că aceștia preiau controlul și duc piața mai sus fără a mai întâmpina rezistența vânzătorilor sugerează o epuizare a puseului de vânzare.
În ședința respectivă, tranzacțiile cu acțiuni Banca Transilvania au fost, într-adevăr, la a 2-a valoare post-criză, de 89,87 milioane lei (19,19 milioane euro), cele 54,98 milioane de acțiuni schimbate reprezentând 1,14% din capitalul social al băncii.
Chiar dacă pe volume în declin, cotația a fost dusă pe noi minime, iar undeva în primăvară, în cazul unei reveniri a acțiunilor Băncii Transilvania, am putea consemna post-factum că piața este ridicată de cei care au acumulat pe panică în sesiunea din 15 ianuarie.
