Dobânda medie la tranzacțiile interbancare a urcat de la 5,52% miercuri, la 5,9% luni, și a atins cel mai ridicat nivel de după iulie 2025.
Rata ROBOR overnight a urcat de la 5,64% la 5,92% în același interval, cel mai ridicat nivel de după finele lunii iulie de anul trecut, în timp ce ROBOR la 3 luni a urcat de la 5,85% la 5,98%, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2026.
După o vară lipsită de evenimente în piața interbancară, creșterea bruscă a ratelor reflectă condiții mai restrictive de lichiditate, cauzate de o scădere temporară a lichidității interbancare, de perioada de plată a taxelor de către firme, începutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii și incertitudinea politică ridicată înaintea deciziei de rating a agenției S&P din 2 octombrie, arată economiștii UniCredit Bank România Anca Negrescu și Alexander Ragea.
Rata medie la tranzacțiile interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a fost între 5,5 și 5,6% în cea mai mare parte a ultimului an, foarte aproape de rata facilității de depozit (5,5% pe an), la care băncile plasează excesul de lichiditate la banca centrală a României. În august, băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic de 30,7 miliarde de lei, în creștere față de iulie.
Creșterea ratelor interbancare coincide cu o depreciere ușoară a leului, în condițiile în care și celelalte monede din regiune au fost sub presiune începând cu săptămâna trecută. În perioadele de tensiune pe piața interbancară, lichiditatea are tendința să scadă, dacă apar intervenții ale băncii centrale.
Mai abruptă a fost însă creșterea randamentelor pe piața titlurilor de stat. Marți, randamentele titlurilor cu scadența între 6 luni și 5 ani au urcat cu 3-10 puncte de bază, în timp ce randamentele la 10 ani au rămas la aproximativ același nivel de 7,55% pe an.
Curba s-a aplatizat începând cu jumătatea lunii septembrie, după o creștere de aproape 80 de puncte de bază în cazul titlurilor cu scadența de 3 ani și circa 60 de puncte de bază pentru titlurile scadente în 6 luni, 12 luni și 5 ani, în timp ce randamentele la 10 ani au urcat cu 47 de puncte de bază.
Evoluția sugerează o creștere a percepției de risc pe termen scurt și mediu.
„Deși randamentele din regiunea mai largă a Europei Centrale și de Est, precum și cele din Europa, au continuat să crească, ceea ce explică parțial majorările randamentelor locale, incertitudinea politică internă și riscul unei retrogradări reprezintă principalii factori care au determinat creșterea puternică a costurilor de finanțare ale guvernului României.
Incertitudinea politică este ridicată, în condițiile în care rezultatul votului pentru învestirea cabinetului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, programat pentru 30 septembrie, la ora 13:00, este dificil de anticipat, iar negocierile sunt încă în desfășurare”, arată economiștii UniCredit.
Erste notează, de asemenea, că piețele anticipează o politică monetară mai restrictivă în regiune, în contextul presiunilor inflaționiste. Titlurile românești au continuat să subperformeze față de țările din ECE, notează banca austriacă, în contextul în care piața așteaptă anunțul S&P privind ratingul suveran.

















