Ministrul Alexandru Nazare face apel la clasa politică pentru păstrarea traiectoriei de consolidare fiscală și reducerea deficitului bugetar în continuare de la circa 6% din PIB la sub 3% din PIB, pas pe care îl consideră cel mai greu, după ce România a venit de la un deficit de peste 9% din PIB în 2024.
„Consolidarea nu ne este impusă, nu ne este cerută. Nici de comisie, nici de agenții, nici de alți factori externi. E vorba de ambiția noastră de a avea o economie mai puternică, de a juca un rol în regiunea asta economică, despre care vorbim de ani de zile, dar trebuie să îl și exercităm.
Și asta nu poate să vină din afară, vine totdeauna din interior. Și pentru aceasta avem nevoie de mai mult curaj și de mai mult consens, de o înțelegere mai largă că anumite elemente legate de politica economică nu ar trebui să facă parte din zona de conflict politic extrem. Că avem nevoie de niște linii roșii pe care să le ținem, indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic”, spune Nazare, la o conferință organizată de BNR cu ocazia prezentării unui raport pe teme economice și fiscale.
"Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României. Credibilitatea se dobândește greu și se pierde ușor. Iar pierderea credibilității poate avea consecințe mult mai severe decât cele ale deteriorării unui anumit indicator macroeconomic!", declară și guvernatorul Mugur Isărescu în deschiderea conferinței.
Nazare, care este ministru propus la Finanțe și în noul cabinet Mureșan, spune că încheierea procedurii de deficit excesiv ar putea dura 10 ani. Consiliul European a lansat această procedură în aprilie 2020, după depășirea limitei de deficit de 3% din PIB. În iulie 2024, Consiliul a decis ca procedura să rămână deschisă, întrucât România nu a întreprins acțiuni eficace pentru reducerea deficitului.
În iulie 2025 au fost emise recomandări actualizate României, prin care să pună capăt procedurii de deficit excesiv până în 2030.
Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală a cheltuielilor nete ale României, după cum urmează: 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.
„Cam cât vrem să stăm în procedura de deficit excesiv? Probabil că vom sta 10 ani. Cât vrem să stăm? 15 ani?”, spune Nazare, care a precizat pentru Profit.ro că ieșirea din procedura de deficit excesiv ar putea fi constatată de CE în 2031.
El leagă reducerea deficitului de aderarea la zona euro, pe care o vede pentru anul 2035, dar și ca măsură necesară pentru câștigarea credibilității în fața investitorilor.
„Nu ne-am săturat cam cât am fost penalizați de faptul că am stat în această procedură? Cu câtă credibilitate să uită investitorii? Vrem investiții. Dar cu câtă credibilitate să uită investitorii la România care persistă în această procedură? Și ținta nu trebuie să fie de la pură consolidare, hai să o luăm de la coadă la cap. Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro, până în 2035. Ca să aderăm la euro, trebuie să ieșim din procedura de deficit excesiv în 2030. Și mai avem nevoie, bineînțeles, de niște ani de zile pentru a pregăti aderarea la euro”, spune Nazare.
Aderarea la euro este o ancoră mai bună pentru țară decât reducerea deficitului și antrenează competitivitatea economiei, mai spune el.
„Ne forțează să ne uităm și la cum întărim competitivitatea și nu doar cum facem consolidarea, care este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru creșterea economică la potențial”, adaugă Nazare.
Pe termen scurt, un punct important este bugetul pentru anul 2027, mai exact credibilitatea acestuia, explică ministrul, care adaugă că România nu își permite să facă pauze în reducerea deficitului, așa cum au sugerat unele opinii.
„Astăzi, în situația în care este România astăzi, nu ne putem permite să ne oprim. Podul în spate e rupt. Nu există decât înainte”, spune Nazare.
„Știu, cu toții așteptăm raportul S&P, pentru că există aceste date la care să publică rapoartele, dar deciziile agenției pot fi luate oricând ad hoc. Și oricum ne așteaptă deciziile ale altor agenții în ianuarie și februarie. Deci nu avem altă variantă decât să construim un buget credibil pentru 2027. Repet, nu pentru ei. Pentru noi, ca să ne ținem de acest plan de țară de 10 ani”, mai spune Nazare.
România este pe ultima treaptă de rating recomandată investițiilor la cele trei mai agenții, cu perspectivă negativă. Nazare spune că un buget credibil ar putea duce la o perspectivă stabilă, apoi la una pozitivă și în cele din urmă la o îmbunătățire a ratingului.
Din 2027, mai spune Nazare, România ar putea inversa tendința de decelerare economică, ce a început de mai mulți ani.
















