Indicele de încredere în economie - Economic Sentiment Indicator (ESI) - a coborât de la 92,8 puncte în iulie și 92,6 puncte în august la 92,2 puncte în septembrie.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor și are un grad înalt de corelare cu evoluția PIB. Începând cu mai 2025, ESI a intrat sub media pe termen lung de 100 de puncte.
Ca medie trimestrială, ESI a urcat de la 91,6 puncte în T2 la 92,5 puncte în T3.
„Acest lucru arată o anumită îmbunătățire a dinamicii economice în al treilea trimestru față de cel anterior, ceea ce susține estimarea noastră că activitatea economică cel mai probabil va fi mai susținută în a doua jumătate a anului comparativ cu prima”, arată Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română.
BCR menține însă estimarea că produsul intern brut va scădea cu 0,7% în acest an, în condițiile în care pe primul semestru contracția a fost de 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
În trimestrul al doilea, contracția a fost de 0,4% față de aceeași perioadă a anului trecut (în ameliorare de la -1,2% în primul trimestru), în timp ce raportat la trimestrul precedent, economia a stagnat (după o scădere de 0,1% în primul trimestru și una de 1,9% în trimestrul al patrulea din 2025).
Banca se așteaptă la o accelerare a economiei anul viitor, la 2,2%, mai aproape de potențial.
Încrederea în rândul consumatorilor a urcat de la -32,6 la -32,5 puncte în septembrie, pe fondul unor evaluări mai bune în ceea ce privește situația financiară și situația economică generală, în timp ce intențiile de achiziții majore în următorul an au scăzut. Datele sunt în preajma minimelor istorice, chiar sub nivelurile din perioada de pandemie.
Managerii din sectorul comerțului cu amănuntul au raportat o creștere a vânzărilor, o scădere a stocurilor, dar sunt în același timp mai pesimiști cu privire la perioada următoare. Indicele sectorial a urcat cu 2,1 puncte la 2,7, cel mai ridicat nivel de după aprilie 2025. Vânzările ajustate cu inflația au scăzut cu 5,7% în primele șapte luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În iulie vânzările au urcat cu 0,8% pe date ajustate față de iunie.
Atât moralul populației, cât și consumul au scăzut în ultimul an pe fondul scăderii salariilor reale, în contextul inflației ridicate. Salariul mediu real a fost mai mic cu 2,5% în iulie 2026 față de iulie 2025, o evoluție însă în ameliorare de la declinul de 6,2% din iunie, atât ca urmare a accelerării salariului nominal la 5,5%, după creșterea salariului minim, cât și după domolirea ratei inflației. Este de așteptat ca dinamica anuală reală să arate o îmbunătățire și în august, ca urmare a încetinirii inflației anuale, pe fondul unui efect de bază.
După două luni de îmbunătățire, managerii din sectorul manufacturier au raportat din nou așteptări în scădere privind producția, în timp ce comenzile au rămas nemodificate. Indicele sectorial a scăzut cu 0,4 puncte la -3. Industria se află într-un declin multianual care cel mai probabil se va prelungi și în acest an, cred analiștii. În primele șapte luni din acest an, industria prelucrătoare a scăzut cu 4,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Managerii din sectorul serviciilor consideră că situația afacerilor s-a înrăutățit în perioada recentă și se așteaptă la o cerere semnificativ mai slabă în perioada următoare. Indicele sectorial a scăzut cu 1,1 puncte la -3. Cifra de afaceri în serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 9% în primele șapte luni din acest an, cu contracții mai ales în Horeca și cosmetică.
În construcții, unul dintre sectoarele care au mers bine în ultima perioadă, managerii au raportat o creștere a intențiilor de angajare, în timp ce comenzile au rămas stabile. Indicele sectorial a urcat cu 1,1 puncte la -9,6, cel mai bun nivel al ultimelor 15 luni. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 11,2% în primele șapte luni din acest an, cu un avans de 18,6% în cazul lucrărilor rezidențiale și de 10,6% pentru lucrările inginerești.
Indicele privind intențiile de angajare (EEI) a coborât de la 100,8 puncte la 99,9 puncte, ca urmare a scăderii perspectivelor de angajare în industrie și servicii, care nu au putut fi contrabalansate de datele mai bune din retail și construcții.
La nivelul UE, ESI a coborât cu 0,4 puncte în septembrie, la 97,9 puncte.



















