Ministerul Finanțelor vrea banii populației, dar nu se ține de cuvânt față de zeci de mii de români care au luat titluri de stat. Tergiversează de jumătate de an dreptul acestora de a-și recupera anticipat banii investiți

Ministerul Finanțelor întârzie de aproape jumătate de an publicarea unui ordin al ministrului de resort necesar pentru ca românii care au cumpărat titluri de stat destinate exclusiv populației, prin programul Tezaur al Finanțelor, să-și poată recupera, în cazul în care doresc, banii înainte ca titlurile să ajungă la scadență sau să le poată înstrăina altor persoane. Hotărârea de Guvern prin care au fost acordate aceste drepturi a fost aprobată și publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii septembrie, cu precizarea că procedura detaliată va fi aprobată prin ordin al ministrului Finanțelor. Ordinul nu a fost publicat până în prezent.

De ce este important: Această întârziere nu transmite un semnal bun în contextul în care ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la finele lunii ianuarie, că Guvernul nu se va mai împrumuta de la bănci la dobânzi pe care le consideră prea ridicate și se va baza, în schimb, pe vânzarea de titluri de stat către populație și pe rezerva de valută a Finanțelor pentru a-și asigura banii necesari să acopere golul lăsat de cheltuielile mai mari decât veniturile din taxe și impozite.

Context: Răscumpărarea titlurilor de stat înainte ca acestea să ajungă la scadență nu este atractivă pentru cele mai multe persoane care folosesc acest mod de a investi, întrucât înseamnă pierderea dobânzii de până la acel moment. Totuși, mecanismul este important celor care au nevoie să știe că în caz de necesitate își pot retrage banii pentru a-i folosi în alte scopuri.

CITEȘTE ȘI Finanțele au ieșit să împrumute cu două emisiuni de titluri de stat- una a avut succes, a doua nu. Statul refuză dobânzile pe care le consideră prea mari

Finanțele, în urma unei analize, au tras concluzia anul trecut că titlurile de stat pentru populație ar fi mai atractive dacă românii ar avea posibilitatea să-și recupereze banii anticipat, în cazul în care doresc, dar și să transfere dreptul de proprietate către alte persoane.

"În urma analizei rezultatelor primei emisiuni de titluri de stat destinate populației care a fost vândută prin intermediul Trezoreriei și oficiilor poștale ale Poștei Române, a rezultat necesitatea flexibilizării caracteristicilor acestor titluri de stat, astfel încât să poată fi acordată posibilitatea persoanelor fizice să răscumpere titlurile de stat deținute și/sau să transfere dreptul de proprietate asupra acestor titluri către un alt investitor persoană fizică, înainte de scadența acestora, pentru toate emisiunile de titluri de stat destinate populației efectuate în cadrul programului Tezaur. Cheltuielile aferente, cum ar fi cele cu dobânzile deja plătite de Ministerul Finanțelor Publice până la data răscumpărării anticipate, se vor deduce din valoarea nominală răscumpărată”, transmitea Ministerului Finanțelor în august anul trecut.

Hotărârea de Guvern cu aceste două modificări a fost aprobată și publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii septembrie.

Pentru titlurile vândute prin Trezoreria statului, Hotărârea de Guvern prevedea ca ministrul Finanțelor să dea un ordin prin care să stabilească procedura de răscumpărare și de transfer. În cazul titlurilor vândute populației prin Poșta Română, procedura trebuia stabilită prin ordin comun al ministrului Finanțelor și al ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Peste 50.000 de români au finanțat găurile statului cu peste 2 miliarde de lei

Statul a împrumutat anul trecut, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de 2018, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile vândute populației sunt mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.

Finanțele au atras anul acesta 2 miliarde în contextul în care au vândut titluri de stat doar în cursul a câteva săptămâni din lunile iunie, august și decembrie.

CITEȘTE ȘI RBS este una din cele opt bănci bănuite de înțelegeri pe piața obligațiunilor

"Dovada interesului crescut al populației față de această metodă de economisire este numărul mare de români, 52.239, care au ales să investească peste 2 miliarde de lei în titluri de stat. Aceasta este cea mai mare sumă investită în titluri de stat destinate exclusiv populației. Titlurile de stat au fost achiziționate prin unitățile operative ale Trezoreriei Statului, precum și prin rețeaua de oficii poștale ale Companiei Naționale Poșta Română, astfel:

• prin Trezorerii: 1,73 miliarde de lei (40.759 investitori)
• prin Poșta Română: 338,5 milioane de lei (11.480 investitori)", potrivit unui anunț din decembrie al Ministerului Finanțelor.

Vânzarea de titluri de stat direct populației, prin Trezorerie și Poștă, a fost reluată după o pauză de circa 10 ani, în contextul în care Ministerul Finanțelor dorește să-și diversifice sursele de finanțare și să ofere populației acces la astfel de investiții, cu câștiguri din dobânzi mai mari decât depozitele bancare.

La începutul lunii februarie, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat lansarea a trei noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației, cu scadențe la 2, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 4%, 4,5% și 5%, titlurile urmând să poată fi achiziționate până la 22 februarie.

Instituția a precizat că emiterea titlurilor de stat pentru populație va continua pe parcursul anului 2019, în fiecare lună perioada de subscriere urmând să fie de trei săptămâni, iar maturitățile vor fi stabilite în funcție interesul manifestat de investitori.

"Au existat și anul trecut astfel de emisiuni pentru populație. Dobânzile nu sunt impozitate la aceste titluri de stat. E un instrument sigur de a investi pentru populație. Vrem să dăm populației alternativa față de depozitele bancare, de a investi în aceste titluri de stat", a declarat, la Antena 3, ministrul de resort, Eugen Teodorovici.

CITEȘTE ȘI Tăriceanu, despre taxa impusă băncilor: Se studiază o soluție alternativă pentru calcularea ROBOR. Taxa trebuie să pună presiune pe dobânzile la credite

Probleme cu băncile

Băncile au avut un apetit foarte redus să crediteze statul pe începutul acestui an, din cauza riscurilor generate de întârzierea proiectului de buget și a temerilor că Guvernul va depăși pentru 2018 obiectivul de deficit bugetar. Motivul principal al reticenței băncilor a fost, însă, introducerea taxei pe activele bancare, calculată în funcție de nivelul ROBOR, taxă care se aplică și titlurilor de stat. Cu alte cuvinte, băncile împrumutau bani statului, dar trebuiau să achite și o taxă pe aceste titluri.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, săptămâna trecută, că a dat personal dispoziția ca MFP să nu împrumute nimic la cea mai recentă emisiune de titluri de stat, de lunea trecută, pentru care băncile oricum oferiseră doar o treime din suma dorită de finanțe și la dobânzi mari, susținând că are toate sumele necesare în trezorerie pentru finanțare pe minimum șase luni.

CITEȘTE ȘI Isărescu cere ca taxa bancară să nu se aplice la titluri de stat, Prima Casă și RMO. Georgescu vorbește despre modificarea ROBOR și sugerează că taxarea în funcție de marje e o variantă discutată

Împrumuturile de la populație

Obiectivul Finanțelor de a se împrumuta direct de la populație, ocolind băncile, poate avea logică în contextul în care băncile împrumută statul chiar cu banii deponenților, adică inclusiv ai populației.

Nu există, însă, perspective ca populația să furnizeze sume mari de bani statului și să înlocuiască astfel băncile, după ce anul trecut, dintr-o țintă pentru aceste împrumuturi de 4 miliarde de lei, statul a putut obține doar circa 2 miliarde de lei.

Chiar dacă anul acesta ar obține mai mult, suma tot ar fi mică față de cât are statul nevoie să împrumute pe an. De exemplu, anul trecut, Guvernul a împrumutat aproximativ 68 de miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat și obligațiuni în valută. Suma aceasta nu include în jur de 2 miliarde de lei atrase de la populație și contractarea/trageri de împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale. Necesarul brut de finanțare pentru 2018 era estimat la aproximativ 72 miliarde de lei, din care 28 de miliarde de lei reprezintă datorie nouă, estimată a fi contractată pentru acoperirea deficitului bugetar din acest an, iar restul împrumuturi pentru plata datoriilor vechi ajunse la scadență.