Dumitru Manțu, comisar în cadrul CJPC Constanța, solicită Guvernului și Parlamentului să verifice dacă Autoritatea Națională pentru Protecția a Consumatorilor și Banca Națională a României și-au îndeplinit atribuțiile legale în privința cesiunilor de credite performante realizate către societăți cu răspundere limitată din Olanda și a modului în care băncile au stabilit dobânzile contractuale variabile în relația cu clienții. Funcționarul cere, într-o avertizare publică, ca Guvernul să verifice activitatea conducerii ANPC și ca Parlamentul să facă o comisie de anchetă privind modul în care BNR și-a îndeplinit mandatul.
Dumitru Manțu este autorul avertizărilor publice privind cesiunea creanțelor de către Bancpost și OTP Bank către societăți din Olanda. Cele două bănci au fost sancționate de către Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța pentru aceste cesiuni și, ulterior, de către ANPC pentru întreg portofoliul de credite cesionate, în valoare de peste 1 miliarde de euro, pentru care firmele olandeze, parte a grupurilor bancare internaționale din care fac parte și cele două bănci, ar fi încasat nelegal dobânzi și comisioane de sute de milioane de euro.
Ulterior, Manțu a făcut și o avertizare publică privind activitatea ANPC, acuzând instituția că ar fi sprijinit și ocrotit băncile în aplicarea legislației de transparentizare a dobânzilor și în modul în care a acționat în problema clauzelor abuzive din contractele de credit, în timp ce s-ar fi ocupat cu controale mărunte la firmele mici și mijlocii.
Funcționarul trimite, acum, sesizări către Guvern (vezi aici) și Parlament (vezi aici, plus nota de fundamentare) în care solicită verificarea activității conducerii ANPC, precum și înființarea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice modul în care BNR și-a îndeplinit mandatul de supraveghere a pieței bancare inclusiv în chestiunea creditelor cesionate.
Despre cesiunile către firme din Olanda
Bancpost a cesionat, în 2008, către EFG Financing Solutions, o societate cu răspundere limitată din Olanda, parte a grupului grec Eurobank, circa 63.000 de credite standard aferente persoanelor fizice cu o valoare de 675 de milioane de euro, pentru care banca din România se ocupa cu contractul de service – adică relația cu clienții și încasarea ratelor și transmiterea acestora mai departe în Olanda.
OTP Bank România a cesionat, de asemenea, între 2006 și 209 peste 13.000 de credite standard în valoare 580 milioane franci elvețieni și 17 milioane de euro către OTP Bank Nyrt (banca mamă din Ungaria), împrumuturi care au ajuns, ulterior, în proprietatea OTP Financing Solutions, societate cu răspundere limitată din Olanda, parte a grupului OTP. O parte dintre aceste împrumuturi s-au întors la OTP România în 2015.
Manțu susține că aceste cesiuni au fost nelegale pentru că societățile nu erau autorizate să presteze servicii financiare de acest tip. De altfel, ANPC a amendat băncile din România și a dispus ca sumele încasate sub formă de dobânzi și comisioane pe perioada cesiunii să fie returnate clienților, pentru că ar fi fost încasate ilegal. În cazul Bancpost ar fi vorba despre 300 de milioane de euro, iar în cazul OTP Bank de 243 de milioane de franci elvețieni și de 20 de milioane de euro.
Banca Transilvania, noul proprietar al Bancpost, a contestat decizia ANPC în instanță și a transmis că, în orice caz, răspunderea aparține cesionarului creditelor și foștilor acționari din grupul Eurobank.
OTP Bank a contestat, de asemenea, sancțiunea ANPC și susține că cesiunea „nu a adus prejudicii materiale clienților, termenii contractuali au rămas aceeași” și că banca a păstrat o comunicare transparentă și responsabilă cu clienții. OTP Româna aduce ca argument și faptul că împrumuturile în franci elvețieni întoarse în bilanțul băncii au făcut parte dintr-un program de conversie cu discount, acceptat de 70% dintre clienții băncii cu astfel de credite.
Despre acuzațiile aduse conducerii ANPC
În avertizarea transmisă Guvernului, Manțu acuză ANPC de pasivitate în chestiunea cesiunilor, dar și de nereguli privind modul în care Autoritatea a controlat de-a lungul timpului activitatea băncilor în relație cu consumatorii, inclusiv modul de stabilire a dobânzilor, mai ales prin implementarea OUG 50/2010 într-o manieră favorabilă băncilor.
„Sub protecția instituțională a conducerii Autorității s-a realizat apărarea intereselor instituțiilor de credit în detrimentul intereselor consumatorilor și a fost favorizat abuzul de putere economică astfel încât a fost creat consumatorilor un prejudiciu estimat la sute de milioane de euro, dar dincolo de prejudiciul estimat au fost distruse, și sunt și în continuare distruse, vieți care sunt mai presus de orice sumă de bani”, scrie Manțu.
Funcționarul din Constanța arată că a trimis conducerii ANPC mai multe memorii în care a indicat disfuncționalitățile din cadrul instituției, care au rămas însă fără răspuns.
În mare parte, Manțu reia în sesizarea către Guvern aceleași acuzații și argumente prezentate în avertizarea publică din ianuarie, prezentată de Profit.ro aici.
El solicită Guvernului să analizeze „oportunitatea evaluării activității conducerii Autorității și să dispuneți măsurile necesare pentru îndeplinirea de către Autoritate a atribuțiilor prevăzute de lege”.
În privința cesiunilor, Manțu pune în vedere Guvernului să analizeze posibilitatea de a confisca banii pe care-i consideră încasați fără temei, în cazul în care consumatorii nu vor recupera prejudiciul.
„Vă rog să dispuneți și analizarea posibilității de a confisca, în temeiul art. 3 din Legea nr. 12/1990, privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, sumele de bani, estimate la 500 milioane EUR, reprezentând dobânzi și comisioane încasate pe teritoriul României de persoane juridice neautorizate, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege. Măsura este necesar a fi aplicată în cazul în care nu se va realiza recuperarea prejudiciului creat consumatorilor”, solicită Manțu.
Ce nereguli vede Manțu în activitatea BNR
În avertizarea către Parlament, Manțu întreabă dacă BNR nu și-a îndeplinit mai multe sarcini de verificare a activității băncilor în legătură cu contractele de credit pentru persoane fizice ce îi reveneau, potrivit legii. (vezi aici nota de fundamentare)
Astfel, potrivit OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, băncile erau obligate să respecte normele de protecție a consumatorilor în relație cu clientela și să folosească clauze contractuale clare, precise și fără echivoc. Manțu spune că de-a lungul timpului s-a dovedit că acest lucru nu s-a întâmplat, iar BNR era autoritatea competentă să aplice OUG 99/2006.
Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții stipula că cesionarea creanțelor ipotecare era permisă doar unei alte instituții de credit sau altor entități autorizate și reglementate în acest sens prin legi speciale. De asemenea, legea mai arăta că variația dobânzii la creditele cu dobândă variabilă putea fi legată doar de un indice de referință menționat în contract.
Unele bănci au cesionat credite și către firme neautorizate și au utilizat dobânzi variabile în funcție de „politica băncii” sau “evoluția pieței financiare”, ceea ce le-a permis să crească dobânzile clienților, arată Manțu.
Normele de aplicare ale Legii nr. 190/1999, ulterior abrogate, au fost emise de BNR.
Potrivit Legii nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, Banca Națională a României era până în data de 27.12.2008 singura instituție cu atribuții prevăzute de lege pentru a constata contravenții și pentru a aplica sancțiuni în cazul instituțiilor de credit în cazul contractelor de consum ce intră sub incidența legii. Băncile nu au respectat nici prevederile acestei legi, din moment ce au modficat dobânzile clienților doar în sens crescător, scrie Manțu.
O altă lege, 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, interzicea instituțiilor de credit să cesioneze credite performanțe către alte entități decât cele autorizate – adică bănci și IFN.
În anul 2009, după intrarea în vigoare a Legii nr. 93/2009, au fost cesionate credite performante în valoare de sute de milioane de EUR de către OTP Bank Plc. (Ungaria) și OTP Bank Romania către OTP Financing Solutions B.V. (Olanda), persoană juridică neautorizată din afara țării, ceea ce a încălcat legea menționată, susține Manțu, care se întreabă dacă BNR nu cumva nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege și a protejat interesele economice ale grupului OTP Bank, având în vedere că nu a găsit nereguli la un control la OTP în 2015.
Manțu mai susține și că firmele înregistrate în Olanda, care au preluat creditele de peste 1 miliard de euro de la Bancpost și OTP Bank, au prestat servicii financiare pe teritoriul României fără a fi autorizate și că au încasat venituri estimate la 500 de milioane de euro din dobânzi și comisioane „prin eludarea legislației privind principiul european al liberei circulații a capitalurilor și serviciilor”.
Funcționarul amintește și de un episod din 2009 în care BNR a intervenit direct în relația dintre clienți și bancă. La acel moment BNR a dispus ca Volksbank să elimine din contracte și să ramburseze clienților valoarea comisionului de rezervă minimă obligatorie.
BNR a susținut, de-a lungul timpului, că nu are atribuții de protecție a consumatorilor și nu poate interveni în relația dintre clienți și bănci. De asemenea, în privința cesiunilor BNR consideră că acestea s-au realizat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data cesiunii, operațiunea juridică neavând impact asupra clienților, obligațiile rămânând cele stabilite prin contractul inițial de credit.
Manțu cere Parlamentului să verifice activitatea conducerii ANPC dar și să înființeze o comisie care să ancheteze modul în care BNR și-a îndeplinit mandatul.
„În lumina considerentelor din prezenta avertizare, având în vedere prejudiciul estimat la sute de milioane de euro prin care au fost afectate viețile a sute de mii de români, ținând seama de principiul legalității și principiul supremației interesului public, vă rog să analizați oportunitatea verificării activității conducerii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și oportunitatea constituirii unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modului în care Banca Națională a României și-a îndeplinit mandatul”, se arată în sesizare.
Ultima dată când BNR a fost supusă unei comisii de anchetă a Parlamentului s-a întâmplat în 2000, când a fost investigată reglementarea și supravegherea pieței monetare de către Banca Națională a României, pornind de la constatarea stării de încetare de plăți FNI-SOV INVEST.
Conducerea BNR a fost, în această săptămână, în Parlament să răspundă la întrebări privind evoluția ROBOR și posibila cartelizare a băncilor pe piața monetară interbancară, însă vorbim doar de o discuție în cadrul comisiilor de specialitate din Senat și nu de o anchetă parlamentară.
