Guvernatorul Mugur Isărescu spune că rata ROBOR pe termene de până la o lună nu poate să sară, în condiții normale, de nivelul de 3,5% al ratei Lombard, pentru că băncile pot împrumuta bani direct de la BNR dacă au deficit de lichiditate. Pe termene mai lungi, la 3 sau 6 luni, rata ROBOR poate merge mai sus, pentru că trezorierii pot îngloba în calcule și perspectivele următoarelor decizii ale BNR sau pot considera că inflația va fi peste prognozele băncii centrale.
Banca centrală a fost influențată, în decizia sa de a menține dobânda cheie la 2,5%, de nivelul dobânzilor din piața monetară interbancară - care au crescut pe scadențele mai scurte, overnight până la o lună la 3,4%, aproape de nivelul dobânzii facilității permanente de creditare - spune guvernatorul Mugur Isărescu.
„Ne-a influențat în decizie ROBOR-ul acesta pe termen scurt, overnight, o săptămână, o lună - acestea fiind cotațiile la care nu prea vă uitați (către presă, n. red.), considerați că contează doar acela de influențează Prima Casă - aceste cotații nu pot să crească peste dobânda Lombard, asta ar însemna o disfuncționalitate a pieței sau un trezorier care gură cască, în loc să vină la BNR să ia cu 3,5%, se duce în piață, din disperare că n-are lichiditate, și ia la 3,6-3,7%, când poate să ia mai ieftin. Pentru un trezorier e vot de blam, managerul nu poate să îl ierte”, spune guvernatorul.
Pe de altă parte, pe scadențele mai îndelungate, 3 luni, 6 luni sau 12 luni, piața poate lua în calcul evenimentele viitoare, și dobânzile să fie peste Lombard.
„Pe termen lung, mai încorporează ceva. La 3 luni, e vorba și de o viziune... ce va face Banca Națională peste 3 luni... și se uită pe calendarul nostru și vede acolo că în august mai are loc încă o ședință de politică monetară... măi, s-ar putea să majoreze dobânda!
Pe termenul de 6 luni, piața mai adaugă și propriile estimări privind evoluția inflației, precum și răspunsul pe care estimează că îl va da BNR.
„Dacă e pe 6 luni, ce mai încorporează? Și prognoza privind inflația. Dacă nu ne crede pe noi că inflația va veni sub 4% - și că nu este absolut necesar, având în vedere caracteristica procesului de normalizare din Europa și care nu înseamnă dobânzi real-pozitive și, în consecință, și pentru noi e un semn de întrebare dacă trebuie să ajungem la dobânzi real-pozitive – el zice nu, băi, ca să vină cu inflația în jos judecă cu judecățile de dinainte de 2007-2008, BNR ar trebui să se ducă cu dobânda peste inflație și atunci, la 6 luni, mai citește încă o dată comunicatul nostru, mai face evaluări, și zice: sunt sigur că BNR va duce dobânda de politică monetară la 4%. Și atunci cotează și el la 6 luni cu 4%. ROBOR-ul pe termen mai lung e legat de inflație și percepția celui din piață”, adaugă Isărescu.
Guvernatorul spune că dobânzile cresc de la niveluri foarte scăzute și că are loc o normalizare în piață, care este, însă, reflectată exagerat în presă.
„Eu nu sunt confortabil cu această avalanșă de știri cu ROBOR la 3,2%, când el a fost la 4-5% și n-a venit apocalipsa. Se creează un nou bau-bau, cred că este o ușoară exagerare (…) Este un nivel la jumătate din rata inflației din prezent. Exagerarea apare la această mediatizare excesivă”, consideră guvernatorul.
Creșterea ROBOR de la sub 0,9% în vara anului trecut la 3,3% îngrijorează mai ales debitorii cu credite ipotecare în lei, având în vedere că acestea sunt în proporție de peste 90% cu dobândă variabilă, care se recalculează, de regulă, la 3 luni, încorporând ratele mai mari.
Creditul ipotecar a crescut puternic chiar și după declanșarea crizei, mai ales ca urmare a programului Prima Casă, responsabil pentru jumătate din soldul de împrumuturi pentru locuințe. Volumul acestora a crescut de la circa 25 de miliarde de lei în 2009 la circa 69 de miliarde de lei în prezent.
