Premierul Ludovic Orban i-a spus noului primar general al Capitalei Nicușor Dan, cu ocazia depunerii de către acesta a jurământului la preluarea mandatului, că acum are încredere să transfere bani de la bugetul de stat către municipalitate pentru ca aceasta să aibă cu ce să plătească subvențiile destinate termoficării centralizate din București. Fostul primar PSD Gabriela Firea a solicitat în mai multe rânduri același lucru de la actualul Executiv PNL, însă fără succes.
"Le-am spus că acum am încredere să transfer banii în contul Primăriei pentru încălzire, nu să caut soluții să se ducă banii la ELCEN", i-a transmis premierul și liderul PNL noului primar, într-o discuție colocvială surprinsă de Recorder la care au mai participat Dan Barna și Dacian Cioloș, liderii alianței USR-PLUS, care, alături de liberali, a sprijinit candidatura independentului Nicușor Dan la Primăria Capitalei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Discuția integrală poate fi urmărită aici, de la minutul 5.17:
Operatorul sistemului centralizat de încălzire din București, Compania Municipală Termoenergetica, are datorii restante de peste 400 milioane lei către Electrocentrale București (ELCEN), controlată de Ministerul Economiei, pentru energia termică livrată, din cauza neachitării de către PMB a subvenției de la bugetul local pentru acoperirea diferenței dintre costurile reale ale operatorului și prețul redus facturat populației. Blocajul se propagă în lanț: fără banii de la Termoenergetica, ELCEN întâmpină dificultăți la plata facturilor aferente gazelor naturale livrate de producătorul de profil Romgaz, deținut de același Minister al Economiei.
În vară, ELCEN avertiza că, urmare a faptului că PMB nu a virat subvențiile datorate Termoenergetica, analizează toate opțiunile legale pentru recuperarea creanțelor pe care i le datorează operatorul, inclusiv formularea unei cereri pentru deschiderea procedurii de insolvență, scenariu în care ELCEN va solicita și atragerea răspunderii conducerii companiei municipale.
Guvernul poate sprijini primăriile cu costurile încălzirii populației în două feluri: prin împrumuturi din Trezorerie și prin alocări de sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, fie din fondul de rezervă, fie cu ocazia rectificărilor bugetare.
De exemplu, în vara anului trecut, în timpul guvernării PSD, municipalitatea Capitalei a contractat un credit în valoare de 462,66 milioane lei de la Ministerul Finanțelor Publice, adică aproape 100 milioane euro, pe maxim 20 de ani, pentru plata subvențiilor restante ale Primăriei către RADET, care între timp a intrat în faliment și a fost înlocuită de Termoenergetica.
Potrivit documentelor mai multor procese prin care ELCEN, dar și producătorul privat de energie termică Vest Energo, încearcă să oblige Termoenergetica să le achite facturile restante, Primăria Capitalei a cerut de mai multe ori bani de la Guvern anul acesta pentru a plăti subvențiile către operatorul de termoficare.
"Datorită lipsei de lichidități a Municipiului București, generate de măsurile și activitățile impuse de instituirea stării de urgență și alertă și de prevenirea creșterii numărului de cazuri de infectare cu Covid-19, ale căror costuri au fost și sunt în continuare mai mari decât cele din activitatea curentă, prin adresa nr. 2235/16.04.2020, Primarul General al Municipiului București a revenit la adresa transmisă în data de 08.04.2020 către Primul-ministru al României, Ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Ministrului Finanțelor Publice resolicitând: alocarea unor sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru plata cheltuielilor curente și de capital ale Municipiului București, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, respectiv suma de 456 milioane lei pentru diferența de preț și tarif angajată în limita bugetului aprobat al Municipiului București pe anul 2020 și nechitată din lipsă de lichidități sau accesarea unui împrumut din Trezoreria Statului în sumă de 456 milioane lei pentru diferență de preț și tarif termoficare", a arătat Termoenergetica în instanță, potrivit documentelor citate.
Aceeași sursă relevă că ulterior, pe 22 mai, primarul Gabriela Firea a trimis o nouă adresă la Guvern "și a solicitat majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale prin alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului a sumei de 548 milioane lei pentru diferență de preț și tarif pentru termoficare în Municipiul București, atașând totodată proiectul hotărârii de guvern transmis Prefectului Municipiului București".
Pe de altă parte, încă din ianuarie anul acesta, ministrul PNL al Finanțelor, Florin Cîțu, a început să transmită mesajul că Primăria Capitalei, condusă atunci de Gabriela Firea, ar "sifona" banii datorați Termoenergetica sub formă de subvenție.
”Ieri am încercat să aflu mai multe informații despre execuția bugetară a Primăriei București și despre companii și am aflat că nu s-a mai făcut un control - ceea ce este foarte ciudat – de vreo zece ani de zile. Nu știm cum au fost cheltuiți acei bani, unde s-au dus acei bani, dacă au fost sifonați. Am vrut să știu acest lucru pentru că anul trecut – deși subvenția este de la buget pentru încălzire - Primăria București s-a împrumutat pe 20 de ani, aproape 500 de milioane de lei, din Trezorerie. S-a împrumutat pe 20 de ani, deși ar fi trebuit să aibă banii în buget pentru subvenție. Ce s-a întâmplat acolo, unde sunt banii de subvenție?”, spunea Cîțu pe 28 ianuarie.
Luna trecută, Cîțu a spus chiar că PMB a bugetat banii pentru plata subvențiilor, și anume 1,4 miliarde lei la transport și 935 de milioane lei la energie termică, însă nu a plătit aceste sume.
"Veniturile încasate de primărie, așa cum au fost bugetate, au fost de 99% la 30 septembrie 2020. Prin OUG 135/2020 am pus la dispoziția primăriilor încă 1 miliard de lei pentru plata facturilor restante. Primăria București a avut bani, a bugetat subvenția, dar nu a plătit subvenția. Cel mai grav și penal, banii bugetați pentru subvenție au fost cheltuiți pe alte «proiecte». Acest mod de «lucru», de fapt furt pe față, a falimentat RADET, ELCEN etc și a îmbogățit firmele de casă ale celor care au adminstrat Bucureștiul în ultimii ani", a acuzat șeful MFP.
În replică, Gabriela Firea a spus că Florin Cîțu a demarat un "control politic" la Primăria Capitalei în decembrie 2019, în urma căruia "nu a găsit absolut nimic", ea precizând că afirmațiile liberalului pe acest subiect ar fi, "realmente, de râs".
Ea a precizat că Primăria Capitalei, în timpul guvernării PSD, a fost sprijinită cu 500 de milioane de lei pentru termoficare și că banii au fost alocați inclusiv pentru subvenții destinate populației, deoarece Guvernul nu a precizat în mod explicit că sumele respective trebuie să ajungă în contul escrow. Ea a adăugat că Municipalitatea a primit banii respectivi de la Guvern deoarece suma care îi revine lunar ca și cotă din impozitul pe venit "este foarte mică".
"Guvernele au înțeles în fiecare an să sprijine pe perioada iernii Primăria Capitalei, deci pe cetățeni, ori cu aceste împrumuturi din Trezorerie, ori chiar bani din Fondul de rezervă al premierului. Acești bani au fost folosiți numai pentru termoficare: plata subvenției și, de asemenea, toți acești bani s-au dus pentru populație, nu în altă direcție. Bineînțeles că dumnealor au spus că suma integrală trebuia vărsată în contul escrow și nu folosită și pentru subvenție, deci pentru populație, ceea ce nu scria în documentul pe care noi l-am primit de la Guvern. Dacă în acel document de transfer financiar s-ar fi făcut precizarea că cele 500 de milioane de lei ar fi trebuit să fie vărsate integral în contul escrow RADET-ELCEN, așa am fi făcut. Dar acolo scria negru pe alb că acești bani trebuie folosiți pentru termoficare", a explicat Gabriela Firea.
Potrivit legislației în vigoare, pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea producerii energiei termice în sistem centralizat, producătorii și distribuitorii de energie termică, precum și distribuitorii de gaze naturale, au obligația să deschidă conturi de tip escrow la o bancă convenită de comun acord. În aceste conturi escrow beneficiarii de energie termică vor vira sumele aferente energiei termice consumate, iar autoritățile locale vor vira subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și de tarif pentru energia termică livrată populației, precum și ajutoarele bănești pentru energia termică care se acordă categoriilor defavorizate ale populației.
Pe această bază legală, în ianuarie 2020, Termoenergetica (CMTEB) a încheiat contract de cont escrow cu BCR, ELCEN, CET Grivița, Vest Energo și Engie. Conform acestui contract, un procent de 65,33% din încasările zilnice revine ELCEN. "(...) nevirarea (de către Primărie – n.r.) subvențiilor pentru acoperirea diferențelor de preț a determinat în mod direct neplata de către CMTEB a prețului energiei termice furnizate, astfel încât neîndeplinirea la termen a obligațiilor de către Primăria Municipiului București a atras după sine imposibilitatea îndeplinirii la termen de către CMTEB a obligațiilor de plată către ELCEN", a mai susținut Termoenergetica la tribunal.
În august, Guvernul a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență neadoptat până în prezent, care prevede că primăriile vor avea obligația de a achita în avans subvențiile de la bugetul local pentru operatorii sistemelor centralizate municipale de încălzire, destinate acoperirii diferenței dintre costurile reale ale operatorilor și prețurile reduse facturate populației prin decizii ale autorităților locale și din care sunt plătiți mai departe producătorii de agent termic și furnizorii de gaze naturale ai acestora, iar plata acestor subvenții se va face de către primării "cu prioritate față de orice alte obligații de plată". De asemenea, dacă primăriile virează subvențiile în alte conturi decât cele escrow din care producătorii de energie termică își încasează facturile potrivit legislației în vigoare, vor fi amendate de către Ministerul Finanțelor Publice cu amenzi cuprinse între 50.000 lei și 100.000 lei, mai stipulează draftul de act normativ.
