Companiile românești ar trebui să iasă în lume, pentru că au început să apară multe oportunități, ca de exemplu în Africa, unde ar putea lucra împreună cu companiile turcești, a declarat directorul general al Transgaz, la ceremonia de lansare a conductei aferente proiectului 'Țărmul Mării Negre-Podișor'.
"Îmi doresc, și mă lupt în calitate director general al Transgaz, companiile românești să iasă și ele în lume. Au început să apară oportunități. Una dintre aceste oportunități le avem în Africa. Îmi doresc: companiile din România, împreună cu companiile din Turcia, complementare unele cu celelalte, să mergem în Africa, pentru că nu mai avem legislație europeană, și să lucrăm împreună, pentru că e foarte mult de lucru. Am fost într-o vizită în Nigeria și ne așteaptă, companiile românești împreună cu companiile din Turcia, să mergem să lucrăm acolo, pentru că au mult de lucru", a spus Sterian, citat de Agerpres.
Operatorul de transport și sistem Transgaz și constructorul turc Kalyon Holding au lansat, într-o ceremonie oficială, conducta de transport gaze naturale „Țărmul Mării Negre-Podișor”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conducta este acum în curs de construire, aproximativ 1.200 de muncitori fiind recrutați în acest sens.
Această conductă de gaze naturale este în prezent cel mai mare proiect de conducte din Europa.
Ordinul de începere a lucrărilor de construire a conductei Tuzla-Podișor, care va transporta gazele naturale ce urmează să fie extrase din cel mai mare zăcământ offshore din Marea Neagră românească, Neptun Deep, concesionat în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, a fost emis în vara anului trecut de către directorul general al operatorului de transport și sistem Transgaz, Ion Sterian, confirmându-se astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro.
Lucrările, în valoare totală estimată de peste 371 milioane euro, ar putea beneficia de o finanțare nerambursabilă de 85,5 milioane euro din așa-numitul Fond de Modernizare al UE, alimentat cu bani proveniți din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care marii emitenți sunt obligați să le cumpere.
Proiectul constă în edificarea unei conducte în lungime de peste 308 kilometri între Tuzla, locul de unde vor fi preluate la țărm gazele din Neptun Deep, și stația de comprimare Podișor din județul Giurgiu. Contractele de transport al gazelor pe noul gazoduct, între Transgaz și concesionarii OMV Petrom și Romgaz, au fost semnate în martie 2023, după finalizarea cu succes a procedurii obligatorii angajante de rezervare de capacitate.
Conducta va face legătura între resursele de gaze naturale disponibile la țărmul Mării Negre și coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria, astfel asigurându-se posibilitatea transportului gazelor naturale spre Bulgaria și Ungaria prin interconectările existente Giurgiu– Ruse (cu Bulgaria) și Nădlac–Szeged (cu Ungaria).
Tuzla-Podișor se va interconecta și cu conducta internațională de transport de gaze naturale T1, legată la capete cu sistemele de gaze ale Ucrainei și Bulgariei. Punerea în funcțiune este preconizată pentru 2025, cu un an înainte de demararea producției de gaze din Neptun Deep.
Conducta va fi construită de concernul turc Kalyon Group, deținut de familia Kalyoncu, despre care presa a relatat că ar avea relații apropiate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Principalii subcontractanți sunt compatrioții Kalyon de la Toscelik Spiral (41,4% din contract) și firma românească Electrogrup din Cluj, deținută de frații Teofil și Simon Mureșan, alături de Marian Pantazescu (16%).
Cu 0,2% va contribui și Regia Autonomă RASIROM, aflată în subordinea Serviciului Român de Informații (SRI) și având ca activitate principală producția de sisteme de supraveghere pentru instituțiile de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale.
Potrivit documentației proiectului, se estimează că, la capacitate maximă, perimetrul Neptun Deep va produce în medie 19 milioane metri cubi de gaze pe zi, adică aproape 7 miliarde metri cubi pe an, în condițiile în care, anul trecut, România a produs în total cam 9 miliarde metri cubi. Producția ar putea demara în ultima parte a anului 2026 sau în prima parte a lui 2027. Rezervele totale sunt estimate la circa 100 miliarde metri cubi.
