Palatului Parlamentului din București, a treia cea mai mare clădire administrativă civilă din lume, prezentată ca "vedetă energofagă" și în presa internațională și în care parlamentarii, personalul administrativ și vizitatorii s-au plâns adesea de frig iarna, ar putea avea peste 2 ani o centrală proprie de producție de energie electrică și termică cu turbine pe gaze, cu putere instalată de 2 MW, dar și pompe de căldură și panouri fotovoltaice.
Camera Deputaților a lansat o licitație pentru a contracta lucrările de construire și instalare a unei astfel de unități de producție.
″Sistemul de co/trigenerare propus și detaliat în cadrul studiului de fezabilitate se va constitui ca o sursä de energie cu funcționare în bazä, pentru asigurarea necesarului de incälzire, räcire și de energie electricä pentru autoconsum, färä a se renunța la sistemul centralizat de termoficare, și care va permite producerea de energie termicä cu pompe de cäldurä, chiar în combinație directä cu co/trigenerarea și cu agentul termic provenit din SACET, respectiv va permite producția localä de energie electricä din sisteme fotovoltaice, färä ca acest mix de surse energetice sä limiteze capacitatea surselor regenerabile″, se arată în documentația de atribuire.
Potrivit sursei citate, se va prioritiza accesul în instalația electricä interioarä a surselor regenerabile, respectiv a sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electricä pentru autoconsum. Astfel, se are în vedere instalarea de panouri solare pe toate suprafețele disponibile, la nivelul teraselor clädirii, la nivelul solului și pe parcările acoperite din incintă.
Valoarea totală a investiției este estimată la 30,9 milioane lei plus TVA, iar durata de implementare, la circa 2 ani și jumătate, finalizarea și punerea în funcțiune fiind preconizate pentru anul 2026.
Noua centrală va fi racordată la rețeaua bucureșteană de distribuție a gazelor naturale operată de Distrigaz Rețele din grupul Engie. Avizul tehnic de racordare a fost obținut încă de anul trecut.
″Analiza energeticä și a solutiilor s-a realizat integrat, pornind de la necesarul de energie pentru incälzire, pentru climatizare, respectiv necesarul și consumul de energie electricä al clädirii și obiectivelor anexe. S-a luat in calcul perspectiva centralizärii sistemelor de climatizare, prin trecerea de la aparatele de aer condiționat individuale la sisteme centralizate zonat. S-a luat în calcul perspectiva instalärii de pompe de cäldurä aer-apä 'și/sau apä-apä, ca surse regenerabile care sä asigure necesarul de încălzire și räcire. S-a luat în calcul perspectiva creșterii consumului de energie electricä, prin termoficare bazatä pe surse regenerabile - pompe de cäldurä - respectiv prin asigurarea în perimetrul Palatului Parlamentului a încärcärii vehiculelor electrice prin stații de încärcare lentä și rapidä″, se mai spune în documentație.
Casa Poporului este racordată la sistemul centralizat de termoficare al Capitalei prin punctul termic de la Palatul Parlamentului, dat în funcțiune în iarna 1987-1988 și modernizat în 2007.
