Romgaz nu mai este cel mai mare producător de gaze din România, reducându-și producția pe trimestrul al doilea cu peste 30% ca urmare a atât a crizei Coronavirusului, care a impactat în special prețurile, dar și a concurenței OMV Petrom, care a continuat să producă la un nivel apropiat de cel de anul trecut, dar a mai și importat gaze. În perioada aprilie-iunie, OMV Petrom a produs cu 176 milioane metri cubi mai mult gaz decât principalul său concurent.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Potrivit unui raport al Romgaz, compania a produs în trimestrul al doilea 883,4 milioane metri cubi gaz metan brut, cu 30,4% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, de 1,27 miliarde metri cubi.
Comparativ, OMV Petrom a raportat o scădere de doar 4% (apropiată de declinul natural al producției) a gazului produs, ajungând la 1,06 miliarde metri cubi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În primul trimestru al anului, Romgaz a extras peste 1,36 miliarde metri cubi de gaz, în timp ce OMV Petrom 1,1 miliarde mc de gaz.
Anul trecut, Romgaz a produs 5,27 miliarde mc, în timp ce OMV Petrom, 4,42 miliarde mc de gaz.
Prezent în luna mai la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală, directorul Romgaz, Adrian Volintiru, recunoaștea că, în fața crizei Coronavirusului, compania pe care o conduce a redus producția de gaze: "Am pus în conservare anumite sonde, am redus producția la altele și am înmagazinat cât am putut. Consumul de gaze cred că își va reveni în trimestrul IV. Dar nu înseamnă că stăm degeaba și așteptăm să treacă pandemia. În perioada asta ne propunem să facem cât mai multă seismică, explorare și proiectare, iar după criză", a conchis Adrian Volintiru.
Și în ceea ce privește vânzările către terți, OMV Petrom a performat mai bine în cel de-al doilea trimestru.
Romgaz a raportat o scădere cu 35,1% a vânzărilor comparativ cu cel de-al doilea trimestru al anului trecut, până la 756 milioane metri cubi (aproximativ 8 TWh).
OMV Petrom, în schimb, a raportat o majorare cu 29% a vânzărilor de gaze către terți, până la 11,77 TWh, “susținute de achiziții substanțiale de la terți”.
Întrebat de Profit.ro cât la sută din achizițiile de la terți sunt din import și cât provin de pe piața internă, șeful diviziei de Downstream Gas, Frank Neel, a precizat nu poate ști cifra exactă, o parte din achizițiile de pe piața internă putând proveni din import.
“E foarte greu sa spun ce e de import și ce e producție internă. Putem cumpăra de la o terță parte pe piața internă, însă gazul poate fi de import. Ar fi greu de defalcat”, a afrimat Neel.
OMV Petrom a profitat, probabil, de ecartul dintre prețul gazului de pe piața internă și cel de import, și a achiziționat gaz, fie importat direct, fie importat de alte companii și revândut către OMV Petrom pentru a-l furniza portofoliului său de clienți.
Potrivit unui raport al Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în luna aprilie, OMV Petrom era lider al pieței concurențiale, cu o cotă de 29,18%, urmată de Romgaz, cu o cotă de 19,4%.
Pe de altă parte, reducerea producției Romgaz ar putea fi și una forțată de prețurile mici de pe piață, la care a contribuit și introducerea de către ANRE (și apoi transpusă în lege) a obligației producătorilor de a oferta 40% din producție pe piețele centralizate la un preț inițial egal cu 95% din prețul de pe bursa vieneză CEGH.
Romgaz ar putea prefera să-și reducă producția în această perioadă cu prețuri mici, pentru a o majora când prețul gazului își va reveni. Numai că, potrivit specialiștilor, repornirea unei sonde poade dura și jumătate de an.
Conform estimărilor OMV Petrom, în pofida crizei Coronavirusului, cererea națională de gaze naturale a crescut în cel de-al doilea trimestru cu aproape 11% fata de perioada similară a anului trecut. Pe piețele centralizate din România, prețul mediu ponderat al gazelor naturale pentru tranzacțiile cu produse standard pe termen mediu și lung încheiate în acest trimestru (6,2 TWh) a fost de 58 lei/MWh, la jumătate față de prețul de 105 lei/MWh realizat în perioada similară a anului trecut.
În ceea ce priveste livrarile pe termen scurt, pe piața pentru ziua următoare administrată de BRM, prețul mediu în perioada aprilie-iunie 2020 a fost de 46 lei/MWh, cu peste 50% sub cel din trimestrul al doilea al anului trecut, de 98 lei/MWh.
