Comisia Europeană a aprobat recent schemele de finanțare pentru construcția a doua noi unități de la centrala nuclearoelectrică din Ungaria, dar și pentru extinderea cu 10 ani a duratei de viață a reactorelor de la Tihange 1, Doel 1 si Doel 2 din Belgia, transmințând un semnal încurajator pentru finalizarea altor proiecte nucleare europene, inclusiv a Unităților 3 si 4 de la CNE Cernavoda, precum și extinderea duratei de viata la Unitatea 1.
Cel puțin aceasta este concluzia Forumul Atomic Român (ROMATOM), care, într-un comunicat de presă susține că România are nevoie de un program major de investiții care să înlocuiască vechile capacități de producție, poluante și cu eficiență economica redusă, în contextul descreșterii resurselor de combustibili clasici, menținând un mix energetic echilibrat prin care diversitatea și neutralitatea tehnologică să joace un rol semnificativ în atingerea obiectivelor UE - asigurarea securității energetice la nivel național și regional, atingerea țintelor de reducere a emisiilor de carbon și menținerea prețului energiei la cote suportabile pentru populație.
În prezent, energia nucleara din România are o cotă de aproximativ 18%. Dacă investițiile s-ar materializa, în 2030 energia nucleară ar ajunge la o pondere de 31%, aceasta urmând a fi menținută până în 2050, cu cele patru reactoare nucleare în funcțiune la Cernavoda, iar Unitatea 1 retehologizată la timp.
Potrivit ROMATOM, sursele regenerabile vor reprezenta 46 - 48% in intervalul 2030 -2050, față de 36% in 2015 (incluzând hidro).
Forumul Atomic Român susține că cele două noi unități nucleare de la Cernavodă vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare într-o combinație armonioasa cu sursele regenerabile, asigurând securitatea energetică, creșterea PIB-ului la nivel național, creșterea economică la nivel național și regional, crearea de noi locuri de muncă, conservarea și transferul cunoștințelor specifice industriei nucleare, contribuind totodată la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cca. 12.000.000 tone CO2/an, care altfel s-ar produce prin arderea combustibililor fosili.
Proiectul Nuclearelectrica de finalizare a ractoarelor 3 și 4 este unul extrem de controversat. Compania de stat China Nuclear Power Corporation a fost aleasă de guvernarea Ponta să implementeze în România reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Fondul Proprietatea, prin vocea managerului Greg Konieczny, a criticat suma preconizată pentru noua investiție, de 7 miliarde euro. Întregul sistem energetic românesc – incluzînd electricitate, petrol și gaze, transport – are o valoare de piață de 94 miliarde lei (aproape 21 miliarde euro). Puterea instalată a acestuia pe segmentul energetic este de 10.000 MWh. Investiția în Nuclearelectrica s-ar ridica la echivalentul unei treimi din valoarea estimată a sistemului energetic, dar capacitatea rezultată la finalizarea proiectului pentru unitățile 3 și 4 ar fi de abia 1.000 MWh, a 10-a parte din actuala putere instalată din România. „Suprainvestirea este clară în sistemul nuclear”, spune managerul de la FP.
Diagnosticul la FP este acesta: ar fi nevoie de subvenții uriașe pentru a susține vânzarea în piață a energiei produse la Nuclearelectrica, dacă proiectul va fi dus la capăt în actualii parametri. Prețul la care compania va putea livra energie va fi de aproximativ 82 de euro/MWh, pe când actuala piață în contracție abia oferă posibilitatea unei desfaceri la cotații de 33-34 de euro/MWh.
Restul va trebui achitat de consumatori la suma lunară, după modelul actual al plăților pentru certificatele verzi. „Fiecare român ar trebui să plătească pe factura de electricitate”, spune Konieczny, care este sigur că sarcina va apăsa pe gospodăriile populației.
În prezent, la nivel european, cele 129 de reactoare nucleare, existente în 14 dintre statele membre ale UE, generează aproximativ 30% din electricitatea produsă la nivelul Uniunii Europene, reprezentând 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon.
