Ministrul Energiei spune ca gazele pentru populație s-ar putea scumpi cu maximum 8,5% în acest an

Liberalizarea prețurilor gazelor naturale pentru populație se va face în două etape: piața între producători și furnizori se va liberaliza în acest an, iar etapa următoare, de liberalizare a prețurilor între furnizori și clienții casnici, se va încheia în 2021, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, ministrul Energiei, Toma Petcu care susține că, în urma analizelor ANRE, până la sfârșitul anului prețul final al gazelor naturale pentru populație s-ar putea majora cu cel mult 8,5%. Ministrul a explicat că prima etapă de liberalizare se va putea amâna doar cu acordul Comisiei Europene, în cazul în care Parlamentul hotărăște în acest sens.

În cadrul interviului, ministrul ALDE, instalat în funcție în urmă cu două luni, a mai spus că i-a cerut premierului să trimită corpul de control la compania Nuclearelectrica, pentru a verifica în special rezilierea contractului cu Compania Națională a Uraniului (CNU), și a dispus companiilor din subordine care au profit să aloce în acest an 20% din venituri pentru investiții.

- Reporter: Ce se va întâmpla de la 1 aprilie în sectorul gazelor naturale? În opinia Dumnevoastra este preferabila o liberalizare totala sau o liberalizare treptata pe modelul aplicat la energia electrica, pana la finalizarea calendarului de dereglementare agreat pentru anul 2021?

Toma Petcu: Este un subiect arzător în ultima perioadă. Este foarte clar că România și-a asumat o liberalizare a prețului la gaze încă din 2007. Trebuie să spunem, în același timp, că foarte multe guverne, din diverse motive, tot timpul au amânat acest lucru.

Dacă vrem să discutăm despre modificarea OUG 64/2016, aș pleca puțin de la Ordonanța în sine. Aici am două considerente de spus: în primul rând, cred că nu ar fi trebuit ca fostul Guvern să accepte ca, într-un fel, interconectorul BRUA să fie legat sau condiționat de aplicarea acestei OUG. Și, dacă tot și-au asumat acest lucru, ar fi trebuit, atunci, să facă această liberalizare încă de anul trecut.

Dar acum este post-factum și noi trebuie să găsim soluții în acest moment.

Pe de altă parte, trebuie să așteptăm decizia Parlamentului. Așa este corect. Acolo au fost dezbateri în cadrul Comisiei de Industrii, cu argumente pro și contra. Și Ministerul Energiei și-a susținut punctul de vedere. (Unii parlamentari chiar au cerut, în cadrul dezbaterilor, amânarea cu câteva luni a aplicării prevederilor OUG 64/2016, n.r.).

Și este posibil, dacă Parlamentul dispune în sensul acesta, să se amâne aplicarea Ordonanței. Totuși, această amânare se poate realiza doar într-o bună înțelegere și cu acordul Comisiei Europene, pentru ca să nu riscăm în niciun fel suspendarea sau anularea proiectului BRUA și, eventual, o procedură de infringement. Trebuie așadar să vedem dacă se decide în acest sens, toate aceste lucruri sunt condiționate de avizul și de ceea ce ne comunică Parlamentul.

Dar, atenție! Trebuie să înțelegem că această primă liberalizare este exact ca în cazul energiei electrice, în sensul că se produce prima dată o liberalizare între producător și furnizor și distribuitor și abia din 2021 liberalizarea către consumatorul casnic.

Pe de altă parte, ANRE trebuie să elaboreze și aprobe legea subsecventă, iar aceasta trebuie să prevadă în mod expres cum este protejat consumatorul casnic și care sunt măsurile de protecție a acestuia. Până acum, ANRE nu a elaborat această legislație secundară. De asemenea, cred că OPCOM-ul trebuie să creeze o platformă pentru tranzacțiile spot, precum și pentru piața de echilibrare și ar avea nevoie de ceva timp să o elaboreze, iar ANRE-ul să o aprobe.

- Reporter: Ce se va întâmpla cu prețurile, se vor majora? Va plăti populația facturi mai mari?

Toma Petcu: Legat de acestă agitație în piață, în sensul că prețul gazelor se poate mări cu 40%, 70% sau chiar 100%, am discutat cu domnul Havrileț, președintele ANRE, instituția care reglementează tarifele la gazele naturale, și mi-a spus foarte clar că acest lucru este imposibil. Dumnealui chiar a înaintat o notă către Comisia de Industrii și spre știință Ministerului Energiei, în care, din evaluarea dumnealor, dacă s-ar produce această liberalizare începând cu 1 aprilie, prețurile ar putea crește, până la sfârșitul anului, cu un procent maxim cuprins între 6,5 și 8,5%.

Din ce am înțeles de la domnul Havrileț, doi dintre marii furnizori/distribuitori de gaze au solicitat majorări ale tarifelor de 40 și chiar 70 de procente. Acest lucru nu poate fi acceptat sub nicio formă, pentru că nu au o motivație reală. În continuare, ANRE-ul, chiar și după liberalizarea între furnizori și consumatori, va fi cel care va stabili de fiecare dată tarifele la gaze și sunt convins că va fi absolut corect de fiecare dată.

- Reporter: Până la urmă, va fi o liberalizare totală sau parțială?

Toma Petcu: Aduceți-vă aminte ce rumoare a fost în piață când s-a produs liberalizarea la energia electrică, iar acum s-a ajuns în zone în care, ținând cont că au apărut mai mulți furnizori, prețurile sunt mult mai bune decât erau înainte. Și, dacă ar fi să ne uităm puțin, cred că, dacă lucrurile vor merge în același sens, s-ar putea să ne convină mai mult ca acasă să avem încălzire și apă caldă utilizând energie electrică, în locul gazelor naturale.

Repet, până în anul 2021, nu există liberalizare între furnizor/distribuitor și consumatorii casnici sau termocentrale, pentru gazele utilizate la producerea energiei termice pentru populație. Prețul va fi tot timpul reglementat de ANRE, care este o instituție în subordinea Parlamentului și care va avea grijă să protejeze populația. De altfel, acesta este și interesul nostru! Mai ales că, repet, dacă legislația privind liberalizarea gazelor va intra în vigoare de la 1 aprilie, în mod sigur ANRE trebuie să elaboreze și aprobe legea subsecventă, în care să prevadă în mod expres cum este protejat consumatorul casnic. Așteptăm să vedem ce decide până la 1 aprilie Parlamentul și ce ne comunică nouă și Guvernului și pe urmă în mod sigur împreună vom lua o decizie în acest sens.

- Reporter: În ce stadiu sunt acum marile proiecte din sectorul energetic, BRUA, de exemplu, sau proiectul reactoarelor 3 și 4? De ce întârzie acestea?

Toma Petcu: Atunci când am preluat mandatul, nu înțelegeam de ce nu reușim să semnăm autorizația de construcție pentru BRUA, era primul pas pentru a-l demara. Am avut o întâlnire cu cei de la Transgaz, beneficiarul proiectului. Am venit cu soluția de a crea un nou compartiment în cadrul ministerului, iar acest compartiment a emis autorizația de construcție și am reușit astfel deblocarea proiectului.

Acum cei de la Transgaz trebuie să vină cu toate documentele cerute prin autorizația de construcție și, în același timp, să demareze procedura de licitație a lucrărilor, astfel încât pe un calendar pe care ni l-am asumat cu Comisia Europeană, până în 2019 acest proiect să fe finalizat. Eu sunt convins că, așa cum și-a asumat operatorul Transgaz, până la sfârșitul acestui an vor demara lucrările pentru BRUA.

Este foarte important pentru noi să finalizăm în 2019 acest proiect. În 2020, așa cum și-au asumat cei de la Exxon, îmrepună cu OMV Petrom, vor fi gata lucrările pentru extracția din platforma continentală din Marea Neagră și vor veni cu conducta pe țărm. De aceea, este foarte important ca BRUA să fie gata în acel moment, pentru ca gazele să fie interconectate cu BRUA și să fie livrate în țară sau în afara țării.

Eu sunt convins că, odată cu respectarea calendarului de către Transgaz vom reuși ca în 2019 să fie gata acest proiect de 180 milioane euro, cofinanțat de Comisia Europeană, care leagă practic România de Europa pe domeniul furnizării gazelor.

- Reporter: Iar proiectul reactoarelor 3 și 4?

Toma Petcu: Și discuțiile privind reactoarele 3 și 4 durează cam de patru ani de zile. Ultima negociere - din ce știu de la colegii mei - a avut loc anul trecut. Noi am avut o întâlnire cu ei la sfârșitul lunii trecute și am convenit să avem un calendar mai condensat și mai scurt de negociere. În al doilea rând, trebuie să reanalizăm o serie de puncte pe care partea chineză le-a adus în discuție. Ei într-un fel au condiționat încheierea acestui parteneriat de aceste puncte pe care ei le considerau foarte importante.

Am stabilit ca acestea să fie renegociate, astfel încât ele să fie și în favoarea statului român și a companiei nou-create, care va fi o societate mixtă româno-chineză.

Sperăm să reușim să încheiem negocierile într-un termen foarte scurt, pentru a știi foarte clar dacă vom continua parteneriatul cu chinezii. Eu sper să îl continuăm pentru că extinderea celor două reactoare este un obiectiv strategic important. Cum la fel de important este să păstrăm și ciclul integrat de producere a energiei electrice pe bază de combustibil nuclear.

- Reporter: Ce înseamnă termen scurt?

Toma Petcu: Depinde și de disponibilitatea partenerului chinez. Noi ne-am dori ca în prima jumătate a anului sau până în toamnă să încheiem aceste negocieri și să stabilim exact ce avem de făcut. Nu depinde însă doar de noi.

- Reporter: Cum aveți în vedere să restructurați sectorul energetic? Ce măsuri luați în calcul pentru companiile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei?

Toma Petcu: Un obiectiv important pentru noi este relansarea investițiilor în toate companiile care își permit acest lucru și mă refer în primul rând la companiile cu o balanță contabilă pozitivă. Am avut discuții cu directorii, le-am spus că îmi doresc ca din bugetul din acest an să aloce programului de investiții 20% din veniturile proprii ale companiilor. Consider că nu putem aștepta de fiecare dată fie parteneri din afară fie să ne dea statul bani pentru investiții, atât timp cât sunt companii care beneficiază de fondurile necesare și își permit aceste sume, dar care, nu știu din ce motiv, nu au investit în modernizare și retehnologizare.

În plus, pentru a evita problemele apărute între RADET și Elcen - e o situație destul de grea - cele două entități trebuie să fie sub o singură autoritate, pentru că doar așa putem evita problemele care au existat anii anteriori, când primăria nu plătea subvențiile către RADET, iar RADET nu plătea Elcen și de aici a apărut acest blocaj. Nu știu dacă RADET va reuși să iasă din insolvență prin reorganizare sau dacă se va duce spre faliment. Însă toate rețelele de transport sunt ale primăriei, poți creea o nouă companie care să înglobeze aceste rețele de transport, astfel încât cele două entități, odată aflate sub acceași autoritate, să poată funcționa mai bine. Iar această autoritate este, fără echivoc, Primăria Capitalei.

Elcen, chiar dacă este în insolvență, ușor-ușor va ieși din reorganizare judiciară.

Căutăm soluția juridică și tehnică pentru a face transferul către primărie.

De asemenea, am cerut tuturor companiilor să ia în calcul să depună pentru 2017-2018 proiecte noi prin PNI. Trebuie să ne pregătim pentru depunerea de proiecte prin fondul suveran de investiții, care va fi creat de Guvern, pentru că acolo vor fi sume foarte mari care pot fi accesate de companii.

Am făcut totodată o analiză foarte serioasă privind Compania Națională a Uraniului, unde problemele sunt destul de delicate. Anul trecut, pentru CNU s-a aprobat un ajutor de salvare, în două tranșe, prima tranșă a fost acordată anul trecut, iar acum avem discuții avansate și încercăm să acordăm în această lună și a doua tranșă, ca să putem debloca situația de acolo.

Am solicitat primului ministru ca, prin corpul de control, să verifice ce s-a întâmplat în 2015 la nivelul societății Nuclearelectrica, atunci când s-a reziliat contractul cu CNU (contractul de furnizare de materie primă, de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu, n.r.) pe niște motive care au fost invocate de Curtea de Conturi.

Ulterior, au avut loc trei licitații, din care la două au participat și cei de la CNU și nu au reușit să obțină niciun contract acolo. Deci trebuie să vedem foarte serios ce s-a întâmplat acolo, pentru că dacă riscăm să scoatem dintr-un circuit integrat producția de energie din sursă nucleară atunci riscăm să ieșim de pe piața nucleară și să devenim captivi în alte zone.

- Reporter: Dar corpul de control al dumneavoastră îl trimiteți undeva?

Toma Petcu: Al nostru l-am avut la Complexul Energetic Hunedoara și avem și alte obiective pe care vrem să le controlăm. Avem câteva spețe punctuale semnalate inclusiv de sindicate sau de persoane din minister.

- Reporter: Când aveți primele concluzii?

Toma Petcu: Deocamdată, nu avem concluziile.