Franța, care timp de luni de zile a transmis public că nu este interesată să se implice în disputa europeană cu privire la proiectul de gazoduct Nord Stream 2 al gigantului rus de stat Gazprom, menit să sporească capacitatea de export de gaze rusești în Occident și totodată să reducă rolul Ucrainei în tranzitul acestora, a anunțat brusc joia trecută că va sprijini un proiect de modificare a legislației UE care, dacă ar fi adoptat, ar putea face imposibilă construcția conductei.
După care, la fel de brusc, respectiv vineri, după doar o zi, a acceptat un compromis cu Germania, principala susținătoare și beneficiară din UE a Nord Stream 2, în baza căruia proiectul de gazoduct va trebui să respecte parțial rigorile legislației UE, însă fără riscul de a fi blocat.
"S-a speculat că Franța nu a intenționat niciodată să sprijine poziția Comisiei Europene, care ar fi blocat Nord Stream 2, însă a folosit tema ca armă de negociere într-o dispută separată cu Germania. Președintele francez Emmanuel Macron vrea să obțină de la cancelarul german Angela Merkel acordul acesteia asupra propunerilor sale de reformă a UE, însă până acum Merkel s-a opus ideii de creare a unui buget și a unui sistem de îndatorare publică comune pentru zona euro. În următoarele săptămâni, este de așteptat ca Germania să anunțe că acceptă unele dintre propunerile lui Macron. Dat fiind că, până acum, Franța nu a manifestat mare interes față de subiectul Nord Stream 2, pare cea mai plauzibilă explicație a recentei <piruete franceze>", scrie publicația americană Forbes, sub semnătura lui Dave Keating, unul dintre cei mai experimentați comentatori americani ai politicii UE, cu experiență de 12 ani la Bruxelles.
El amintește că președintele american Donald Trump a criticat aspru proiectul Nord Stream 2, amenințând inclusiv cu sancțiuni economice, și a spus că Germania ar trebui să scape de dependența de gazele rusești importând gaze naturale lichefiate din Statele Unite.
România, în calitate de președinte al Consiliului UE, sprijină propunerea mai radicală de modificare a Directivei europene a gazelor, cea care pune sub semnul întrebării posibilitatea finalizării Nord Stream 2. În noiembrie anul trecut, ambasadorul american la București, Hans Klemm, declara că România va juca un rol important anul acesta, în calitate de deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, în demersurile de revizuire a Directivei UE privind gazele naturale în sensul aplicării integrale a reglementărilor europene unor proiecte de gazoducte care nu se află integral pe teritoriul Uniunii și pornesc din afara acesteia, cum ar fi Nord Stream 2 și TurkStream, dezvoltate de Gazprom.
Franța și Germania au transmis vineri partenerilor din Uniunea Europeană o soluție de compromis care permite revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale, fără a bloca însă proiectul gazoductului Nord Stream 2, informează AFP, care a obținut o copie a acestui document.
Soluția de compromis a fost trimisă ambasadorilor statelor membre la Bruxelles. Dacă va fi acceptat, compromisul ar permite evitarea unei crize între Paris și Bruxelles și, de asemenea, ar permite Franței să își dea acordul pentru adoptarea unor noi reguli europene privind transportul gazelor naturale, au explicat pentru AFP surse diplomatice.
Comisia Europeană vrea să extindă câmpul de aplicare a Directivei privind gazele naturale la infrastructurile care provin din țările terțe, care ar trebui să respecte aceleași reguli cu cele europene, respectiv transparența prețurilor, accesul terților la infrastructuri, precum și separarea activităților între furnizorii de gaze și gestionarii infrastructurilor. În prezent, proiectul Nord Stream 2 nu respectă aceste reguli.
Joi, Ministerul francez al Afacerilor Externe a anunțat că Franța va susține revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale, care vizează și proiectul gazoductului Nord Stream 2. În schimb, Berlinul se opune unei revizuiri a documentului, care în prezent se aplică doar gazoductelor interne și care, dacă s-ar aplica și gazoductelor ce provin din țările terțe, ar putea afecta proiectul gazoductului Nord Stream 2.
Când vine vorba de proiectul Nord Stream 2, blocul comunitar este împărțit în două. Pe de o parte, se află statele din Europa de Est, cele nordice și cele baltice, care consideră că acest gazoduct face din UE un ostatic al Moscovei, iar pe de altă parte se regăsesc statele din nordul Europei, în special Germania, care pun accentul pe avantajele economice ale proiectului.
În stadiul actual al procedurii legislative, statele membre UE trebuie să se pună de acord asupra poziției lor înainte de a putea începe să negocieze cu Parlamentul European, care și-a exprimat deja opoziția față de Nord Stream 2.
Cât de rapid va fi adoptat actul legislativ este un aspect vital pentru viitorul gazoductului Nord Stream 2. Propunerea Comisiei Europene prevede reguli mai dure pentru noile proiecte de infrastructură, însă lucrările pentru construcția Nord Stream 2 sunt deja în derulare.
Orice întârziere în construcția gazoductului Nord Stream 2 ar slăbi poziția Moscovei în negocierile cu Ucraina pentru un nou acord de tranzit al gazelor naturale și ar crea incertitudini pentru partenerii Gazprom în proiectul Nord Stream 2, respectiv firmele Uniper, Wintershall, Shell, OMV și Engie.
