Grupul telecom RCS&RDS a pierdut în primă instanță la Curtea de Apel București procesul în care a contestat un ordin al ANRE ce prevede că operatorii care au contracte de concesiune a serviciului de distribuție a energiei în diferite regiuni ale țării, cum ar fi sucursalele Enel sau Electrica, au dreptul să refuze ca și alte companii să presteze în respectivele regiuni servicii de distribuție a energiei electrice prin rețele de distribuție proprii, invocând dreptul exclusiv de a presta respectivul serviciu în acele regiuni, dobândit prin contractele de concesiune.
În baza respectivului ordin și a refuzului monopolurilor regionale de distribuție de a-și da acordul, ANRE a respins cererile de acordare de licențe de distribuitori de energie formulate de două companii din grupul controlat de Zoltan Teszari, Delalina SRL și Foto Distribuție SRL. Acestea au proiecte de construire și punere în funcțiune a două rețele de distribuție de energie în Timișoara și Oradea.
Decizia Curții de Apel București poate fi contestată cu recurs în termen de 15 zile. Pe lângă ANRE, în proces mai au calitatea de pârât Guvernul României, ministerele Energiei și Economiei, trei filiale de distribuție ale Enel, precum și Electrica Distribuție Transilvania Nord.
Indiferent de rezultatul unui eventual recurs al RCS&RDS, speța urmează să fie tranșată de către Curtea Constituțională. Asta pentru că, în februarie, în cadrul procesului, Curtea de Apel București a sesizat CCR cu excepție de neconstituționalitate în privința mai multor articole din Legea energiei și din OUG de organizare și funcționare a ANRE, printre care cel care definește "monopolul natural în domeniul energiei electrice" drept "situația de piață în care serviciul de transport și serviciul de distribuție a energiei electrice se asigură, fiecare în parte, de către un singur operator economic pentru utilizatorii de pe un teritoriu delimitat".
Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la CCR pe 24 februarie și se află în prezent în stadiul elaborării raportului asupra cauzei.
RCS&RDS se teme că litigiile în derulare cu distribuitorii de energie electrică, inclusiv cele prin care grupul controlat de Zoltan Teszari contestă monopolurile regionale ale acestora pe prestarea serviciului de distribuție vrând să-și facă rețele proprii, ar putea strica relațiile cu aceste companii și ar putea genera comportamente impredictibile și "potențial abuzive" din partea acestora, se menționează în raportul pe 2016 al grupului telecom.
În raport se spune că peste trei sferturi din rețeaua de cabluri de fibră optică a companiei din România se află la suprafață, o bună parte din aceasta fiind montată, pe bază de acorduri de închiriere, pe stâlpi aparținând rețelelor de distribuție de energie electrică concesionate de companiile care dețin monopolurile regionale pe prestarea acestui serviciu.
"Jumătate din aceste contracte au expirat în ultimele câteva luni și, deși ele continuă ca practică comercială, iar negocierile sunt în curs, nu s-a ajuns încă la un acord formal. Litigiile în curs cu unele din aceste companii de distribuție, inclusiv cele prin care contestăm exclusivitatea teritorială invocată de acestea cu privire la distribuția de electricitate, ar putea deteriora relațiile noastre cu ele și ar putea genera comportamente impredictibile și potențial abuzive din partea lor, afectând capacitatea noastră de a renegocia și reînnoi acordurile de închiriere cu ele", se arată în documentul citat.
RCS&RDS relatează că, în 2015, Electrica Distribuție Transilvania Nord a contestat la tribunal acordul de concesiune încheiat de Primăria municipiului Oradea, de unde este originar Zoltan Teszari, cu RCS&RDS, pentru folosirea unei suprafețe de teren în vederea dezvoltării unei rețele subterane de cabluri. Distribuitorul de energie a reclamat nereguli la licitația în urma căreia s-a semnat acordul de concesiune și, în plus, faptul că rețeaua subterană ar fi inclus și cabluri de distribuiție de energie, fapt care i-ar fi afectat dreptul exclusiv de a presta serviciul de distribuție a electricității în regiunea respectivă.
Litigiul este în prezent suspendat până la soluționarea contestației RCS&RDS privind neplata de către Electrica Distribuție Transilvania Nord a taxei legale de timbru, precum și a celui în care Delalina SRL și Foto Distribuție SRL contestă legalitatea și constituționalitatea caracterului de monopol regional al activității de distribuție a energiei.
"Dacă decizia finală a instanței ne va fi defavorabilă, rezultatul ar putea fi pierderea totală sau parțială a investiției în rețeaua subterană de cabluri (de la Oradea – n.r.). Miza mare a litigiului cu subsidiarele Electrica SA, cel mai mare distribuitor de energie electrică din România, în care se contestă pretinsele drepturi exclusive ale actualilor distribuitori de energie, ar putea de asemenea deteriora relațiile noastre contractuale cu Electrica și subsidiarele sale și, în consecință, ar putea avea efecte adverse asupra operațiunilor, businessului, perspectivelor, rezultatelor operaționale și situației noastre financiare", se mai afirmă în raportul RCS&RDS.
De asemenea, după cum Profit.ro a relatat pe larg în exclusivitate, Foto Distribuție SRL a cumpărat de la compania timișoreană Exclusiv Agroline, fostă Aton Transilvania, intrată în faliment în 2013 și executată silit, o stație electrică privată, dar de interes public, de lângă Timișoara, racordată direct la rețeaua națională de transport a Transelectrica, precum și rețeaua de distribuție aferentă acesteia. După achiziție, în iulie 2015, Foto Distribuție SRL a solicitat operatorului de distribuție concesionar din zonă, Enel Banat, potrivit legislației în vigoare, acordul pentru a presta serviciul de distribuție a energiei electrice prin stația Calea Aradului. Iar în septembre, firma a cerut ANRE licență pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice. Enel Banat a transmis în octombrie 2015 că refuză să-și dea acordul, fapt care a determinat ANRE să refuza licența de distribuitor solicitată de Foto Distribuție SRL.
În octombrie 2015, ANRE a susținut, într-un răspuns remis la solicitarea Profit.ro, că existența unui singur operator de distribuție de energie electrică într-o anumită zonă geografică este impusă de către normele europene, transpuse în legislația primară românească, pe care ANRE nu are competența de a o modifica prin ordine ale sale. Autoritatea arăta că, din prevederile Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului, "rezultă în mod explicit că într-o anumită zonă, pentru o perioadă limitată de timp, statul desemnează un singur operator de distribuție".
Mai departe, ANRE afirma că condiționarea acordării licențelor de distribuție a energiei electrice de obținerea acordului operatorilor concesionari a fost introdusă în legislația secundară pentu a fi respectat caracterul de monopol natural al serviciului de distribuție, consacrat de prevederile Legii 123/2012, care transpune Directiva europeană. Acest concept de "monopol natural" și, în general, cuvântul "monopol" nu există însă în textul Directivei respective.
Autoritatea a mai arătat că impunerea de monopoluri regionale în distribuția de energie se justifică și din punct de vedere economic și tehnic.
"Spre deosebire de monopolul legal, unde limitarea concurenței nu se datorează caracteristicilor tehnologice ale industriei, ci mai degrabă prevederilor de ordin legislativ, monopolul natural apare într-un domeniu de activitate în care condițiile sunt de asemenea natură încât este mai economic să se asigure un bun sau un serviciu necesar de către o singură companie decât de mai multe (cu cât întreprinderea este mai mică, cu atât mai mari sunt costurile). Altfel spus, economia de scară realizată în anumite domenii contribuie la scăderea costurilor de producție într-o măsură atât de mare încât alte firme, cu un volum mai redus de activitate, nu ar putea ajunge la o atare performanță. În același timp, în anumite domenii, nici tehnologic și nici economic nu ar fi posibilă existența mai multor întreprinderi concurente, deoarece aceasta ar însemna cheltuieli de investiții prea mari. Exemplele clasice sunt rețelele de distribuție a energiei electrice, a gazelor naturale și a apei, rețelele de termoficare, sistemele de irigații, rețeaua de căi ferate. Dublarea sau triplarea acestor rețele, numai din dorința de a exista întreprinderi concurente, nu ar fi rațională din punct de vedere economic, întrucât pe de o parte ar necesita o dublare sau triplare a volumului de investiții (care s-ar reflecta în costurile la consumatori), iar pe de altă parte între aceste întreprinderi s-ar putea încheia înțelegeri secrete pentru fixarea prețurilor, ceea ce ar însemna că problema restaurării concurenței tot nu s-ar rezolva", a mai transmis atunci ANRE.
