România a fost nevoită să importe gaze naturale din Rusia într-o cantitate mai mare și la un preț mult mai mare decât anterior, și asta în contextul în care gazoductul BRUA, care a costat aproximativ o jumătate de miliard de euro, este gol de un an, prin care ar putea intra în țară gaze naturale azere, la un preț mult mai mic decât cele rusești, scrie publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet, citată de Rador.
În doar un an, prețul gazelor importate din Rusia a crescut de patru ori. Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în septembrie 2020 un metru cub de gaze naturale din Rusia a costat 150 de dolari pentru ca la sfârșitul anului prețul să ajungă la 180 de dolari, iar în martie 2021 să crească la 204 dolari.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
După care a urmat o scădere temporară a prețurilor: în aprilie, prețul transportatorului de energie a fost de 185 de dolari în contextul în care sezonul de încălzire se apropia de sfârșit. Apoi, la sfârșitul verii totul a escaladat: în august compania Gazprom a crescut prețul de la 169 de dolari la 214, iar în septembrie la 325. În octombie putem vorbi deja de explodarea prețurilor: un metru cub de gaze din Rusia a costat 612 dolari, ceea ce a însemnat o scumpire de 88% într-o singură lună.
În primele nouă luni ale anului consumul de gaze naturale în România a depășit cu trei procente consumul înregistrat în 2020, iar față de anul 2019 a fost mai mare cu șapte procente. Creșterea importului de gaze naturale se datorează, în primul rând, faptului că cel mai mare furnizor intern, OMV Petrom, a produs anul acesta cu zece la sută mai puține gaze naturale decât cu un an în urmă.
Potrivit prognozelor, în acest an, importurile de gaze ale României din Rusia vor fi cu mult peste un miliard de metri cubi, anul trecut fiind de 960 de milioane de metri cubi. În domeniul gazelor naturale, România este total vulnerabilă în fața Rusiei, iar creșterea brutală a prețului se explică prin poziția de negociere foarte slabă.
Deși România putea să aibă o alternativă din noiembrie anul trecut când a fost dat în folosință tronsonul românesc al gazoductului BRUA. Secțiunea de 479 de kilometri, care a costat 478,6 milioane de euro, are o capacitate de transport de 1,75 miliarde de metri cubi de gaze pe an între România și Ungaria și de 1,5 miliarde de metri cubi între România și Bulgaria, în ambele sensuri.
Scopul investiției, care a fost finanțată în mare parte de UE, este reducerea dependenței UE de gazele naturale rusești prin înlocuirea acesteia cu gaze azere. La un an de la darea în folosință în mod oficial, gradul de utilizare a gazoductului BRUA este minimă, deoarece Grecia încă nu și-a rezolvat conectarea gazoductului BRUA la conducta TAP (conducta Trans Adriatic Pipeline), care are o lungime de 878 de km și transportă gaze azere de la Marea Caspică către Uniunea Europeană.
În principiu nu există nici un obstacol pentru ca România să cumpere gaze extrase din Azerbaidjan, numai că din cantitatea de gaze azere care vin în Bulgaria printr-o conductă de gaze care a existat și anterior, nu ajunge și României.
Cu toate că gazele azere ar costa un sfert față de gazele cumpărate de la Gazprom, România plătește de două ori mai mult pentru gazele naturale scumpe, deoarece prețul gazelor se reflectă și în prețul produselor. Combinatul chimic Azomureș din Târgu Mureș a oprit producția pe motiv că nu poate produce îngrășământ la un preț la care acest produs să poată fi vândut: 70% din prețul de cost fiind reprezentat de prețul gazelor naturale.
