Municipiul Timișoara, al cărui Consiliu Local a aprobat recent dublarea de la 1 ianuarie a prețului energiei termice livrate în sistem centralizat de către operatorul local de profil Colterm, a cărui intrare intempestivă în insolvență toamna aceasta i-a lăsat pe timișoreni fără căldură și apă caldă timp de mai multe zile, își pune acum problema interzicerii parțiale a debranșărilor de la termoficarea centralizată.
Municipalitatea a lansat o licitație pentru a angaja un consultant care să elaboreze Strategia de alimentare cu energie termică a Timișoarei.
"Pentru viabilitatea SACET, datele, informațiile și măsurile/acțiunile prevăzute în Strategie trebuie să conducă la stabilirea oportunității și a criteriilor de delimitare a unor zone unitare de încălzire, conform prevederilor legale", se menționează în documentația de atribuire.
O lege adoptată în vară de Parlament stipulează principiul "un condominiu – un sistem de încălzire având la bază multiple soluții tehnice de încălzire ce pot utiliza în mod unic sau combinat mai multe surse de materie primă energetică asigurând reducerea emisiilor de carbon și un grad înalt de eficiență energetică" și definește zona unitară de încălzire drept "areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se adoptă în condițiile prezentei legi multiple soluții tehnice de încălzire cu emisii reduse de carbon și un grad înalt de eficiență energetică, în condiții de eficiență economică și protecția mediului".
Același act normativ prevede însă că deconectarea consumatorilor individuali și debranșarea totală a blocurilor de la sistemele centralizate de încălzire se va putea face doar în zonele care nu au fost declarate de către primării ca fiind zone unitare de încălzire prin sisteme centralizate de termoficare.
Astfel, legea permite ca ansamblurile rezidențiale noi care vor fi construite în zone declarate ca fiind zone unitare de încălzire prin sisteme centralizate de termoficare să fie concepute și realizate astfel încât să permită și instalarea de alte tipuri de sisteme de încălzire decât cele centralizate, de preferat cu emisii reduse de CO2, cum ar fi pompe de căldură sau încălzire electrică, dar și centrale termice individuale de apartament, cu racordare la rețelele locale de distribuție a gazelor naturale.
"Având în vedere dezvoltarea continua a orașului, prin construirea unor cartiere și ansambluri rezidențiale, se impune delimitarea a două zone unitare de încălzire. Zona unitară de încălzire A este arealul geografic în interiorul căruia se poate promova o singură soluție tehnică de încălzire. Această zonă unitară de încălzire, în care alimentarea cu energie termică se realizează în sistem centralizat, constituie arealul geografic aparținând Municipiului Timișoara delimitat faptic de rețelele de transport și distribuție primare și secundare, incluzând în acest areal și totalitatea punctelor termice și a imobilelor alimentate de la SACET", se arată în caietul de sarcini.
Sursa citată precizează că pot apărea situații în care alimentarea cu agent termic în sistem centralizat a unor imobile din zona unitară de încălzire A să fie imposibilă din punct de vedere tehnico-economic și juridic, cazuri în care debranșările și deconectările de la sistemul de alimentare centralizat cu energie termică "se pot realiza cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare". Zona unitară de încălzire B va fi cea în care încălzirea se va face prin alte sisteme decât cel centralizat, inclusiv individuale.
"În strategie se va justifica tehnico-economic fiecare tronson/stradă/cvartal/utilizator ce urmează să intre sau să iasă din zona unitară de încălzire. Pentru utilizatorii care urmează să iasă din SACET se va specifica modalitatea legală de încetare a raporturilor contractuale cu operatorul. Pentru utilizatorii din zona unitară de încălzire A în sistem centralizat, care din studiu rezultă că nu se justifică tehnico-economic să fie alimentați în continuare din SACET și vor trece în afara zonei unitare, se vor stabili, pentru fiecare caz în parte, soluțiile optime de încălzire și o etapizare a trecerii acestora din zona unitară în afara acesteia. În aceste cazuri se va face și o estimare a pierderilor financiare ale operatorului până la debranșarea zonelor cu pierderi", se mai spune în caiet.
În 2018, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat prin hotărâre un studiu privind stabilirea de zone unitare de încălzire în Capitală, care recomanda ca, în cele mai multe zone compacte de blocuri "comuniste", debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire și instalarea de centrale termice individuale să fie interzise. Interdicția ar fi ocolit în general cartierele unde predomină casele, vilele și blocurile mai vechi, unele cu centrale de clădire, dar și multe din ansamblurile rezidențiale mai noi. În orice caz, după aprobarea studiului, municipalitatea bucureșteană nu a mai întreprins nimic în acest sens.
În noiembrie anul acesta, primarul Clujului, Emil Boc, declara că va impune dezvoltatorilor imobiliari să nu mai monteze centrale termice individuale în blocurile noi cu mai mult de 6 apartamente.
În aceeași lună, ministrul Mediului, Barna Tanczos, anunța că ministerul pregătește un set de măsuri prin care va institui la nivel național interdicția de a fi instalate centrale termice individuale în apartamentele noi de bloc. "Aceste locuințe noi vor putea avea centrală comună sau va trebui să fie conectate la rețelele de încălzire ale orașelor, care trebuie să fie modernizate pe baza unui plan de acțiune. Doar astfel putem reduce semnificativ emisiile clădirilor", spunea ministrul.
