Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.
Conferința a fost organizată cu sprijinul BlackSea Oil&Gas, GSP Group, MET România Energy, Nuclearelectrica și OMV Petrom, fiind transmisă în direct la postul de televiziune de business Profit TV.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Este semnificativ, din acest punct de vedere, că planuri esențiale ale Guvernului referitoare la viitorul piețelor de energie electrică și de gaze naturale, de care depind nu doar facturile consumatorilor, ci și deznodământul unor proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană, au fost prezentate nu de un reprezentant al ministerului de resort, ci de unul al reglementatorului independent al pieței, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege.
"Va fi o liberalizare completă la 1 aprilie 2021 la gaze și la 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piața angro, cât și pe cea de retail, adică și la consumatorii finali", a afirmat oficialul ANRE, precizând că măsura a fost agreată de toți participanții la piață, precum și de Comisia Europeană.
ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanță, pentru o perioadă limitată, în caz de urgențe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze.Toate aceste măsuri vor fi legiferate fie prin lege, fie printr-o ordonanță de urgență pregătită de ANRE și de Ministerul Energiei, a mai spus Bege.
La rândul său, directorul general adjunct al E.ON România, fostul ministru tehnocrat de Finanțe Anca Dragu, a indicat că o mare lacună a legislației românești este cea legată de consumatorii vulnerabili de energie și gaze.
"Există o mare lacună în legislația românească în ceea ce privește consumatorul vulnerabil. Această lege privind consumatorul vulnerabil a tot fost elaborată. În 2012, exista un proiect aflat într-o fază avansată, realizat împreună cu Banca Mondială. Legea din 2016 privind venitul de incluziune are compontena de calitate a locuirii, dar nu prea se aplică. În momentul de față, în lege, avem numai câteva zeci de mii de consumatori vulnerabili în toată țara, dar studiile arată că avem cel puțin 1,5 milioane și consider că estimarea poate merge mult mai sus", a arătat Dragu.
Petre Stroe, CEO-ul MET Energy România, precizează că, din cauza instabilității legislative, toate firmele din industrie întâmpină dificultăți în a le "traduce" acționarilor ce se întâmplă pe piața locală.
“Noi am tot vorbit de predictibilitatea legislativă. Cea care suferă este predictibilitatea activității noastre. Protejarea consumatorului vulnerabil, care încă nu a fost definit legal, a căzut pe umerii actorilor din piață. Furnizorii, fiind mai aproape de clienți, au fost primii care au suferit. Au apărut insolvențe, falimente etc. OUG 114 a limitat cantitatea de gaze de pe piața concurențială (prin alocarea de cantități la preț reglementat către populație), iar producătorii și-au redus bugetele. Acest lucru s-a transformat într-o oportunitate pentru importatori", a spus șeful subsidiarei locale a MET.
Stroe a semnalat și o situație apărută recent pe piața importurilor de gaze: există importatori care dețin gaze, dar care nu le pot aduce în țară pentru că, în același timp, capacitățile de import sunt rezervate de traderi care nu dețin gaze. “Transgaz ar trebui să ia în calcul dacă participanții la licitațiile de rezervare de capacități au și resurse, și anume gazele”, a precizat Petre Stroe.
Claudiu Crețu, administratorul special al Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent termic al RADET și unul dintre cei mai importanți producători din sistem, a arătat că nu există nicio viziune clară de investiții în sectorul energetic și nu se știe cum vom trece această iarnă, în condițiile în care ELCEN se află într-o situație critică de mai mulți ani.
"Sectorul energetic este, în întregul său, ca o barcă, ca un vapor. Dacă la etajele superioare uităm că acolo jos se mai află niște spărturi, e posibil ca vaporul să se scufunde cu totul. Credeți-mă că nu vreau să par deloc catastrofic, dar situația este foarte gravă. La acest moment, nu știm cum vom trece această iarnă, iar problema este că acționăm pompieristic, adică stingem incendii care apar colo-colo, precum OUG 114, consumatorul vulnerabil, mai apare cât un infringement, dar lipsește o viziune clară, de investiții, unde să vedem efectiv ce o să facem și cum asigurăm siguranța alimentării cu energie. Păcatul cel mai mare pe care îl avem este amânarea. Amânăm, amânăm, timpul trece și ne ajung din urmă unele lucruri pe care nu le facem la timp", a mai spus Crețu.
Mark Beacon, CEO-ul Black Sea Oil&Gas, singura companie care a luat deja decizia finală de investiție în exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră a declarat că, deși există proiecte de modificare a Legii offshore și a OUG nr. 114/2018, pentru eliminarea prevederilor care descurajează investițiile, se teme în continuare de instabilitatea legislativă și de ostilitatea unei minorități a politicienilor români.
"Aceasta este o mare îngrijorare a noastră. În prezent, avem impozitul special aplicat și sectorului offshore, devastator pentru investitori, dar și OUG 114, care este ostilă investitorilor. Mai îngrijorat sunt însă de ce se va întâmpla în viitor. În cursul discuțiilor avute cu politicienii (grupuri parlamentare etc - n.r.) am remarcat că există o mică facțiune ostilă. Cu alte cuvinte, nu contează ce se întâmplă cu Legea offshore sau cu OUG 114, pentru că există o altă inițiativă după colț, OUG 115 sau cum s-o chema ea”, a afirmat Beacom. În plus, potrivit acestuia, în România există percepția că “investitorii străini sunt răi, că fură resursele, că poluează etc”, a spus CEO-ul.
"Dacă vă uitați la statele care au primit cele mai multe investiții străine, acestea sunt cele mai dezvoltate state din lume. Fără investiții străine, Silicon Valley n-ar fi existat. Este nevoie de o schimbare radicală de perspectivă. Dacă ați muta resursele din Marea Neagră în Ungaria, le-ar exploata imediat, la fel Germania sau Canada. În Nigeria sunt probleme. România vrea să fie comparată cu Norvegia sau cu Nigeria?”, s-a întrebat retoric Beacom.
Avocatul și expertul în fiscalitate Gabriel Biriș, fost secretar de stat tehnocrat în Ministerul Finanțelor, a declarat, citând un studiu recent realizat de firma sa, că, în prezent, România are legislația fiscală cea mai dezavantajoasă pentru investiții în exploatări offshore din întreaga Europă. El a adăugat că s-ar putea ca nici modificările anunțate de Ministerul Energiei sub forma unui proiect de lege să nu fie suficiente pentru recăpătarea încrederii.
"E o îmbunătățire față de ce este acum. Însă modificările nu rezolvă problema credibilității pierdute. Odată ce aceasta s-a pierdut este greu de recuperat. În momentul în care s-a trecut așa cu tăvălugul pe tot ce înseamnă credibilitate, stabilitate și garanții date de legislația anterioară, chiar și îndulcind un pic pilula nu ai nicio siguranță că investitorul o să o și înghită", a punctat Biriș.
Profesorul Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, a explicat că accentuarea progresivă tot mai accelerată a severității legislației UE cu privire la combaterea schimărilor climatice prin reducerea emisiilor de CO2 face ca fereastra de oportunitate pentru exploatarea resurselo de gaze din Marea Neagră să fie foarte îngustă.
"Estimez că gazul natural va mai fi considerat combustibil de tranziție spre o industrie energetică fără emisii timp de cel mult 10 ani. Ulterior, va fi considerat tot combustibil fosil și va deveni din ce în ce mai greu să găsești finanțare pentru proiecte legate de gaze, inclusiv pentru centrale de producție de energie, de care România are atâta nevoie", a spus Dudău.
Corina Popescu, directorul general al grupului Electrica SA, a atras atenția asupra faptului că, sub președinția românească a Consiliului UE, au fost adoptate acte normative europene extrem de importante fără a se fi ținut cont și de impactul acestora asupra sectorului energetic local și fără ca măcar să se fi evaluat acest impact.
"Nu este normal ce se întâmplă. România ar trebui să aibă un cuvânt de spus. Mă întreb de ce am ajuns acum, în ceasul aproape al doisprezecelea, să facem o analiză asupra impactului Directivei UE nr. 944 și a Regulamentului European nr. 943 asupra pieței de electricitate din România având în vedere că ele au fost aprobate ca documente finale sub președinția românească a Consiliului UE. Cumva, România a fost cea care a impus trendul în energie. De asemenea, Directiva Gazelor Naturale a fost prezentată ca un succes la României la președinția Consiliului. În același timp, la intern, în țară, noi începem abia astăzi să ne facem analiza de impact asupra acestor acte legislative europene. Unele dintre ele intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020 fără nici un fel de transpunere și noi nu știm cum ne impactează la nivelul pieței. Este un pic straniu și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreg sectorul energetic, iar atitudinea ar trebui schimbată din reactiv în proactiv. Nu putem să împingem înainte la nivel european ceva fără să vedem cum ne impactează acasă. Alte țări negociază, pentru a fi puse într-o lumină cât mai bună", a punctat Popescu.
Corneliu Bodea, CEO-ul companiei Adrem și președintele Consiliului Român al Energiei, a abordat și el tema decalajului sau chiar a fracturii între subiectele energetice la zi la București și cele de la nivel european.
"Am petrecut ceva timp în ultima perioadă la Bruxelles și trebuie să vă spun că nu există nici un fel de legătură între ce se discută acolo și ce discutăm noi aici. Efectiv, dacă am merge pe altă planetă, probabil că am avea același sentiment. Ei sunt pe altă planetă din punct de vedere energetic, discută alte proiecte. Iată, noi primim ținte noi pentru ponderea regenerabilelor. De asemenea, structura pieței avută în vedere la nivelul UE este ceva cu totul nou, nici la nivelul specialiștilor nu înțelegem bine încă ce ni se va întâmpla din punctul ăsta de vedere. Iar noi în timpul ăsta ne zbatem în discuții de genul dacă CEO va trece iarna asta sau nu. Adică suntem foarte departe și de aceea, sincer, nu mi-aș dori să fiu în pielea viitorului ministru al Energiei", a spus Bodea.
O poziție extrem de critică a exprimat Adrian Dumitriu, directorul financiar al Nucleaelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă. El a relatat că Nuclearelectrica este vânată în continuare de Agenția Națională de Administarre Fiscală (ANAF) pe tema dividendelor suplimentare, instituție care chiar luni a declanșat un control pe această temă.
“În continuare suntem vânați din punctul de vedere al dividendelor suplimentare. Începând de azi am un control al ANAF care să verifice de ce, după aprobarea situațiilor financiare pentru anul 2018, nu am mai dat dividende suplimentare. Nu am dat pentru că nu mai avem de unde. Suntem o societate comercială și ne gândim la retehnologizare. Retehnologizare care va costa peste 1,5 miliarde de euro, jumătate din fonduri proprii, celalaltă jumătate sperăm să o obținem din piață”, a explicat directorul financiar al Nuclearelectrica.
Potrivit oficialului companiei, din diferența de preț al energiei forward de 45 de lei/MWh față de prețul de anul trecut, impactul certificatelor de emisii de CO2 a fost de 20 de lei, iar cel al OUG 114, de 25 de lei. Dumitriu a precizat că OUG 114 a diminuat oferta de pe piața concurențială cu 20%, prin alocarea de energie la preț reglementat de cost de producție plus un profit de 5% pentru alimentarea consumatorilor casnici. “În manualul de economie de clasa a 11-a scrie că, dacă avem un deficit de energie pe piață, cresc prețurile", a precizat Adrian Dumitriu.
Saniya Melnicenco, președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), a enumerat câteva măsuri urgente care ar trebui luate de guvernanți pentru stimularea investițiilor în producție ale industriei de profil și pentru anularea efectelor negative ale OUG nr. 114/2018.
"Companiile din organizația noastră oferă locuri de muncă unui număr de 14.000 de oameni, iar în ultimii ani au investit peste 5 miliarde de euro în România și care au contribuit la bugetul de stat cu peste 11 miliarde de euro. Cu această contribuție la bugetul de stat se puteau face 500 de kilometri de autostradă sau 40 de spitale județene și 1.000 de școli de mărime medie. Iar contribuția lor ar putea fi și mai mare, cu condiția să fie luate câteva măsuri. Am fost primii care am atras atenția public asupra consecințelor negative pe care le va avea Ordonanța 114 și toate aceste consecințe s-au adeverit. Consumatorul casnic vulnerabil nu a fost ajutat, investițiile au fost puternic descurajate și nici bugetul de stat nu s-a bucurat de venituri mai mari. Ce s-ar putea face? Măsuri concrete urgente: liberalizarea pieței, înmulțirea numărului de producători mici și medii, pentru stimularea concurenței și presiuni asupra scăderii prețului, modernizarea Legii petrolului, rezolvarea problemei accesului la terenurile concesionate pe care trebuie făcute prospecțiuni și explorări și aprobarea acordurilor petroliere", a arătat Melnicenco.
Bogdan Stănescu, numit în august director general al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de Ministerul Energiei, a declarat că societatea pe care o conduce are mai multe planuri ambițioase de investiții, printre care o nouă centrală de producție în Capitală despre care Profit.ro a mai relatat, însă procesul decizional este afectat de mai multă vreme de faptul că România nu are un ministru al Energiei.
Potrivit lui Stănescu, SAPE vrea să construiasă, în parteneriat cu Oil Terminal, două depozite de produse petroliere. “Este vorba despre două depozite de produse petroliere, cu o capacitate de 50.000 de tone fiecare. Investiia este de 10 milioane de euro fiecare, noi o vom demara, Oil Terminal vine cu terenul. Suntem la faza pregătirii studiului de fezabilitate”, a declarat Stănescu.
