După petroliști, care au protestat în urmă cu o lună împotriva legii privind vânzarile terenurilor agricole, declarată între timp constituțională, a venit rândul altor actori din sectorul energetic, producătorii de energie regenerabilă, să atragă atenția autorităților că prevederile acesteia împiedica dezvoltarea de proiecte energetice regenerabile, punând în pericol atragerea de fonduri europene de peste 10 miliarde de euro, cu impact asupra securității energetice și competitivității economice.
Companiile membre ale Asociației Române pentru Energie Eoliană (Romanian Wind Energy Association – RWEA) și ai Organizației Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din România - PATRES solicită reexaminarea proiectului de lege adoptat în urmă cu o lună, aflat la Președinție în vederea promulgării.
“În cazul promulgării Proiectului de lege în forma sa actuală, adoptată în Parlament, activitatea investitorilor din industria regenerabilă va fi grav perturbată, aceștia aflându-se în imposibilitatea de a achiziționa sau de a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan în vederea dezvoltării de proiecte energetice. Mai mult, România riscă să fie în imposibilitatea de a respecta țintele asumate față de Instituțiile Europene, aplicarea legii urmând să determine o reținere a investitorilor sau chiar imposibilitatea acestora de a investi în capacități noi de producere de energie regenerabilă în exercițiul investițional 2020-2030. Intrarea în vigoare a acestei legi va avea ca principală consecință negativă pierderea (din nou) a încrederii investitorilor din industria energiei regenerabile în cadrul legislativ și în puterea legislativă a statului român” susțin cele două asociații.
România a anunțat o țintă de energie regenerabilă în consumul final de energie de 30,7% în anul 2030, conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al autorităților române, fiind necesare, pentru atingerea acestei ținte, de mai mult de 7 GW de noi capacități regenerabile, parte a unor investiții de peste 22 miliarde de Euro în sectorul energetic.
În acest sens, România este unul din statele membre cele mai avantajate de Green Deal, având la dispoziție peste 6 miliarde Euro prin Fondul de Modernizare, mai mult de un miliard de Euro prin Fondul de Tranziție Justă, pe lângă sumele dedicate investițiilor în tranziția energetică cuprinse în planul de redresare economică NextGeneration EU și investițiilor private, susțin RWEA și Patres.
Absența investițiilor în noi capacități competitive de generare a energiei, afirmă cele 2 patronate, va avea un impact negativ asupra securității energetice a României, dar și a prețului plătit de consumatorul final, având în vedere parcul de generare din surse convenționale deja îmbătrânit și situația actuală, în care România este un importator net de energie conform datelor oficiale furnizate de autorități.
Potrivit Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), noua lege blochează nu numai investițiile, ci și activitatea de orice fel în alte sectoare economice. Astfel, companii românești cu alt obiect de activitate, dar care au nevoie de teren în extravilan pentru activitatea lor, cum sunt companiile petroliere, nu îl vor putea achiziționa ori închiria pentru derularea de operațiuni petroliere, conform legii adoptate.
