Planul de reorganizare a CET Govora, producătorul de energie, căldură și abur industrial deținut integral de Consiliul Județean Vâlcea, va fi modificat din nou, în mod radical, după ce alunecarea de teren din primăvara anului trecut, care a dus la prăbușirea unui excavator la cariera minieră Alunu, a redus cu peste 50% producția de cărbune a companiei, respectiv cu circa 600.000 de tone pe an, cu efectul nerealizării unei producții de energie în valoare de circa 60 milioane lei anual, și a dus la rezilierea contractului de furnizare de abur cu unul dintre principalii clienți, producătorul polonez de sodă Ciech Soda, care nu a acceptat majorarea de preț propusă de CET Govora în urma creșterii costurilor cu materia primă, relevă date analizate de Profit.ro.
Pe lângă Ciech Soda, CET Govora, aflată în insolvență din 2016, alimentează cu energie sucursala Oltchim a Chimcomplex, precum și sistemul centralizat de încălzire din Râmnicu Vâlcea, Băile Olănești și Călimănești.
Incidentul de la cariera Alunu a survenit după ce planul de reorganizare al CET Govora fusese deja dat peste cap de scumpirea masivă, cu circa 170%, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a căror achiziție este obligatorie potrivit legislației de mediu a UE, față de situația din momentul aprobării primei variante a planului, respectiv de la 9,1 euro la 24 euro/certificat CO2. Între 2017 și 2019, prețul certificatelor a crescut de aproape 6 ori, de la 5 la 28 euro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În plus, conformarea la cerințele legislației de mediu pentru continuarea producției de energie pe bază de cărbune ar necesita investiții de circa 50 milioane euro și nu ar duce la eficientizarea activității, ci doar la creșterea costurilor de operare. Pe lângă asta, autoritățile locale din Vâlcea au refuzat solicitarea CET Govora de a majora prețul încălzirii centralizate de la 227,84 la 247,10 lei/gigacalorie plus TVA.
"Astfel, producția de energie termică pe bază de cărbune nu mai este sustenabilă pe termen mediu și lung, fiind necesară înlocuirea urgentă a actualelor instalații cu o nouă centrală de cogenerare de înaltă eficiență pe gaze naturale", se arată în proiectul de modificare a planului de reorganizare a CET Govora, care va fi supus votului creditorilor în ultima parte a lunii în curs. Compania deține întreaga infrastructură necesară unei astfel de investiții, care ar putea fi finanțată în proporție de 70% printr-un grant de la UE, în baza legislației Pachetului Energie/Schimbări Climatice al autorităților europene.
În acest scop, însă, activele necesare realizării investiției în noua centrală, precum și cele aferente termoficării urbane din zonă, evaluate la circa 39 milioane lei plus TVA, vor trebui transferate contra cost de pe firma aflată în insolvență, iar banii obținuți ar urma să fie folosiți pentru plata datoriilor către creditorii care au gajuri puse asupra acestor active, respectiv ANAF și Alpha Bank, care dețin cumulat creanțe de peste 33 milioane lei asupra CET Govora.
Potrivit draftului de modificare a planului de reorganizare, activele ar putea fi cumpărate de CJ Vâlcea și Primăria Râmnicu Vâlcea (împreună sau separat), CJ Vâlcea și Primăria Râmnicu Vâlcea în asociere cu Chimcomplex și Ciech Soda sau Chimcomplex și Ciech Soda (împreună sau separat). Dacă nici una dintre aceste variante nu se va concretiza, activele vor fi scoase la licitație cu strigare. Ciech Soda propunea încă din toamna anului trecut asocierea cu autoritățile locale din Vâlcea și cu Chimcomplex în vederea construirii unei noi centrale pe gaze.
De asemenea, se are în vedere vânzarea unei părți din activele aferente activității de extragere a cărbunelui, precum și a altor bunuri ale CET Govora. Administratorul judiciar Euro Insol mai propune prelungirea cu un an a reorganizării companiei (și a intervalului de achitare a creanțelor), respectiv până în iulie 2022.
CET Govora își propunea încă din 2010 construirea unei centrale în cogenerare pe gaze, Consiliul Județean Vâlcea înființând în acest scop și o firmă, VILCET Energy, însă nu s-au găsit niciodată banii necesari implementării. Acum, potrivit unui studiu de oportunitate întocmit de Elsaco, se are în vedere construirea unei astfel de centrale cu putere instalată de 100 MW, cu un cost total estimat la 100 milioane euro și durată de implementare de 21 de luni, urmând ca primul an complet de funcționare să fie 2023.
Investiția ar urma să fie derulată pe firma deja existentă VILCET Energy, care a și întocmit aplicație de solicitare de fonduri europene. În firmă ar urma să fie atrași și alți investitori, astfel încât Consiliul Județean Vâlcea să devină acționar minoritar.
"Este necesar ca minim unul dintre investitori să fie o societate cu experiență în domeniul energiei, respectiv să administreze sau să fi administrat o capacitate de producție de minim 100 MW și/sau să fi realizat o capacitate de minim 50 MW (suma acestora). În acest mod, se va asigura experiența, know-how-ul necesar construirii și gestionării noii capacități. Pe lângă capacitatea de investitor, acesta va asigura managementul operativ și de producție al VILCET Energy. (...) Trebuie să menționăm că acționarul fondator și cel care inițiază acest proces investițional, Consiliul Județean Vâlcea, are un rol privilegiat în structura de acționariat, rol care este accentuat și de componenta socială a afacerii, respectiv asigurarea energiei termice necesare municipiului Râmnicu Vâlcea, în exclusivitate, de către VILCET Energy. Acest privilegiu se materializează, de obicei, în <Acțiunea de Aur>, acțiune care confer drepturi suplimentare față de ceilalți acționari, drepturi ce vor fi negociate. Menționăm că, uzual, <Acțiunea de Aur> implică și obligații și constrângeri, potrivit principiului <în oglindă>, cum ar fi menținerea alimentării cu energie termică de la VILCET Energy a municipiului Râmnicu Vâlcea, concesionarea pe termen lung a terenului către VILCET Energy etc", se menționează în documentul citat.
Studiul de oportunitate ia în calcul obținerea unui grant european în valoare de până la 95% din cheltuielile investiționale eligibile ale proiectului noii centrale în cogenerare. În plus, actualul sistem național de subvenționare a cogenerării va lua sfârșit în 2023, însă autoritățile studiază de mai mult timp variante de implementare a unei noi scheme de sprijin.
