Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), la care România se pregătește să adere, recomandă statului român să nu mai concesioneze perimetre noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale, din rațiuni climatice.
Ideea este inclusă în Studiul Economic 2024 pentru România, lansat în prezența premierului Marcel Ciolacu, care a arătat, în discursul său, că guvernanții își iau angajamentul să implementeze cu seriozitate recomandările OCDE, astfel încât 2026 să fie și anul aderării la organizație.
Astfel, în studiu se menționează că autoritățile de la București planifică intrarea rapidă în exploatare a concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, inclusiv pentru reducerea dependenței de importuri și pentru creșterea securității energetice.
″Se așteaptă ca gazul din Neptun Deep să intre pe piață în 2026 și să majoreze producția de gaze a României mult peste necesarul său intern. În consecință, România se va poziționa ca o alternativă la Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a regiunii″, se spune în document.
Poziția oficială a României, bazată pe estimări privind consumul viitor, este însă diferită. Directorul general al operatorului național de transport Transgaz, Ion Sterian, declara vara trecută că cererea de gaze a României se va dubla și că nici gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente pentru satisfacerea consumului intern în orizontul 2027-2028.
″În perspectivă, proiectele noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale merg în contra obiectivelor de limitare a schimbărilor climatice. Scenariile indică că cererea globală de gaze, ca și cea de țiței și cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030 pentru a fi în linie cu ambițiile climatice globale. Scăderea cererii de combustibili fosili ar putea majora riscurile comerciale ale proiectelor noi. România nu a mai concesionat perimetre noi de gaze naturale de peste un deceniu, însă Guvernul ar trebui să ia în considerare schimbările climatice și alți factori de mediu la luarea deciziilor de licențiere pentru proiecte viitoare de explorare de țiței și gaze″, se afirmă în studiu.
Autorii acestuia dau ca exemplu interzicerea explorărilor noi de hidrocarburi implementată de Danemarca, Franța și Irlanda.
″Astfel de interdicții pot semnala un angajament în direcția renunțării la combustibilii fosili și asumării de obiective de luptă împotriva schimbărilor climatice. Ele sunt în linie cu evaluarea Agenției Internaționale pentru Energie potrivit căreia, într-un scenariu de neutralitate climatică, nu mai este nevoie de nici un proiect pe termen lung de exploatare de țiței și gaze. Sunt, totodată, în linie cu apelul convenit la COP28 de la Dubai din decembrie 2023 de către țările ce fac parte din Convenția-Cadru a ONU privind Schimbările Climatice, privind contribuția la renunțarea la combustibilii fosili în sistemele energetice″, mai arată OECD.
