Adunarea creditorilor Combinatului de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște, aflat de aproape 8 ani în insolvență, singurul producător de oțel-beton cu ciclu complet din România, fusese convocată în ședință marți, 19 ianuarie, pentru a aproba modificarea planului de reorganizare a companiei, modificare care prevede darea în plată a activelor industriale funcționale către stat în contul datoriilor bugetare, însă în cele din urmă ședința a fost amânată.
"Se amână ședința Adunării Creditorilor până la data obținerii avizului Ministerului Economiei [pentru] trecerea activului funcțional industrial "Producere oțeluri de construcții" în proprietatea statului român, prin ministerul de resort, în contul stingerii integrale a creanțelor bugetare, în conformitate cu prevederile OUG nr. 200/18.11.2020 pentru modificarea OUG nr. 60/2019, aprobată prin Legea nr. 222/2019", a transmis pe 19 ianuarie administratorul judiciar al COS Târgoviște.
OUG nr. 200/2020 prevede că cererile adresate Fiscului ale companiilor care doresc să dea în plată către stat active funcționale industriale în schimbul ștergerii datoriilor bugetare trebuie însoțite și de un aviz favorabil al ministerului de resort, care în cazul de față este Ministerul Economiei.
În prealabil, potrivit actului normativ, Ministerul Economiei și ANAF trebuie să facă o analiză care să aibă în vedere "uzul public sau privat al activului funcțional, asigurarea exploatării acestuia în regim de continuitate și permanență, obiective de ordin economic, financiar, social și de mediu urmărite de ministerul de resort privind exploatarea eficace a activului, interesul general sau particular care corespunde scopului utilizării activului funcțional, condițiile speciale legate de protejarea secretului de stat, regimul special al unor bunuri din componența activului funcțional".
Scopul analizei este ca ministerul să decidă ce va face cu activul industrial preluat. Variantele din Ordonanță sunt aducerea acestuia ca aport la capitalul unei companii de stat sau concesionarea.
Contactat pentru lămuriri, Ministerul Economiei nu a răspuns întrebărilor Profit.ro până în momentul publicării acestui articol.
Pe 15 ianuarie, la Ministerul Economiei a avut loc o întâlnire a oficialilor ministerului cu reprezentanți ai Consiliului Concurenței, ANAF, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), acționar minoritar la COS Târgoviște, și ai administratorului judiciar. "Am discutat azi împreună cu colegii (...) despre noul plan de restructurare, avize, termene, într-un cuvânt despre pașii pe care îi mai avem de urmat. Suntem în linie dreaptă", transmitea atunci secretarul de stat din Ministerul Economiei Daniela Nicolescu.
În schimb, conducerea COS Târgoviște a finalizat și transmis la minister încă dinainte de finalul anului trecut analiză tehnico-economică privind justificarea operațiunii de dare în plată și efectele acesteia impusă de OUG nr. 200/2020.
Potrivit documentului prezentat de Profit.ro, activul funcțional industrial "Producere oțel de construcții" al COS Târgoviște a fost evaluat la 301,83 milioane lei, potrivit documentelor companiei. Din această sumă se vor scădea obligațiile de mediu, estimate la aproape 28 milioane lei, precum și TVA datorată de 57,3 sau 32,4 milioane lei (în funcție de statutul entității care va fi desemnată de Ministerul Economiei să preia activul, neimpozabilă sau impozabilă). Astfel, darea în plată se va face la suma de 216,55 sau 241,42 milioane lei (44,4 sau 49,5 milioane euro, la cursul de schimb din prezent). COS Târgoviște are datorii la ANAF de puțin peste 200 milioane lei, care vor fi acoperite deci integral din acești bani.
"Din excedentul de valoare se va putea acoperi și creanța datorată AJOFM – fond de garantare, în sumă de 1.243.510 lei și dacă este cazul TVA aferent operațiunii, precum și datoriile către alți creditori din categoria creanțelor bugetare, respectiv creanța AAAS în cuantum de 957.233 lei și în special bugetul local (în total circa 5,475 milioane lei, creanță înscrisă în tabelul de creanțe și curentă), în baza relațiilor funcționale dintre bugetul central și bugetele locale", se menționează în memoriul justificativ privind darea în plată întocmit de administratorul special al combinatului și de cel judiciar.
COS Târgoviște, care s-a aflat în portofoliul grupului rus Mechel, este controlată în prezent de către offshore-ul cipriot Mazur Investments Ltd., cu peste 86% din acțiuni. Cel mai mare creditor, care a și propus oficial darea în plată a activului industrial contra ștergerii datoriilor bugetare, este vehiculul juridic Alphard Financial Corp., înregistrat în Insulele Virgine Britanice. Administrator special al combinatului este rusul Oleg Shvedakov.
După cum a relatat Profit.ro, o firmă controlată de o companie financiară din Polonia cu puternice legături în China, fondată și condusă de un fost funcționar al consulatului polonez din Shanghai devenit ulterior om de afaceri în Republica Populară Chineză, a făcut în toamna anului 2019 o ofertă în valoare de 38,3 milioane euro (tranzacție care ar fi fost fără TVA) pentru achiziția în bloc a activelor operaționale ale COS Târgoviște, mișcare pe care, de altfel, se baza întregul plan inițial de reorganizare a combinatului românesc.
Între timp, însă, din cauza unor probleme juridice, legate de contestarea planului inițial de reorganizare, dar și a pandemiei COVID-19, contractul de vânzare-cumpărare cu firma respectivă, Laminorul Danube Metallurgical Enterprise, nu a mai fost încheiat. De asemenea, din aceleași motive, nu s-a materializat nici planul B, care consta în închirierea instalațiilor COS Târgoviște către firma poloneză. Acest lucru a dus la oprirea producției combinatului, cu spectrul pierderii a peste 1.200 de locuri de muncă.
Astfel, valoarea la care statul preia platforma industrială a COS Târgoviște în contul datoriilor fiscale ale companiei este cu cel puțin 16% mai mare decât prețul oferit de către investitorul privat.
Precum în varianta inițială a planului de reorganizare, principalul creditor al COS Târgoviște, Alphard Financial Corp., cu creanțe totale de aproape 254 milioane lei, urmează să recupereze pe parcursul derulării reorganizării, la fel ca ceilalți creditori chirografari, un procent de 25,79% din cât i se datorează, adică circa 65 milioane lei. 19,6% din total (49,78 milioane lei) se va plăti în primul trimestru al planului, iar restul de 6,19% - în trimestrul 12.
Potrivit documentului citat, după finalizarea operațiunii de dare în plată, combinatul este gata de repornirea producției, costurile de repornire fiind de 283.000 euro și reprezentând materii prime și materiale pentru prima lună de activitate. De asemenea, va trebui elaborat și semnat un nou contract colectiv de muncă la nivelul unității. Necesarul de personal este estimat la 1.230 de angajați. În total, bugetul lunar de producție este estimat la 68,45 milioane lei, din care peste jumătate înseamnă materie primă (fier vechi). Cheltuielile salariale și sociale lunare sunt estimate la 7,09 milioane lei. Documentul estimează, în aceste condiții, un profit operațional EBITDA de 1,338 milioane lei pe lună, la vânzări lunare de peste 70 milioane lei.
Conducerea COS Târgoviște precizează că, pentru atingerea obiectivelor financiare propuse, este nevoie de luarea mai multor măsuri, printre care majorarea salariilor angajaților, în special ale celor implicați direct în procesele de producție. "Pentru crearea unui nucleu permanent al salariaților direct productivi este necesar ca salariul mediu la societate, pentru direct-productivi, să fie peste nivelul mediu pe economie", se arată în document. Cele mai recente date ale INS arată că salariul mediu nominal net în România a fost de 3.411 lei pe lună în noiembrie 2020.
Alte recomandări vizează lucrul simultan cu ambele laminoare (de oțel-beton și oțel de calitate medie), cu o producție medie lunară de cel puțin 29.000 tone, pentru care ar mai trebui angajați 290 de oameni, construirea unei instalații de oțel-beton cu calități superioare, creșterea cantității de oțel-beton în colaci, prin modernizarea instalației de bobinare, precum și crearea unei școli profesionale de siderurgiști în colaborare cu Universitatea Valahia din Târgoviște.
Poate cea mai importantă măsură propusă de actuala conducere a COS Târgoviște este cea privind restricționarea importurilor de oțel-beton pentru protejarea activității combinatului. În 2018, o astfel de măsură a fost luată la nivelul Uniunii Europene, prin impunerea de cote de import a căror depășire atrage datorarea unei taxe de 25%. Cotele au fost instituite după ce administrația Trump de la Washington a impuse tarife la o serie de produse siderurgice de import, ceea ce a făcut ca mulți producători non-UE să își reorienteze exporturile dinspre SUA spre Europa, efectând vânzările combinatelor din spațiul comunitar. Însă administratorii COS Târgoviște afirmă că măsurile luate de Bruxelles nu au avut nici un efect pozitiv în România, ba chiar dimpotrivă.
"Începând cu anul 2018, după intrarea în vigoare a măsurilor de salvgardare împotriva importurilor, pe lângă că acestea nu au avut un efect de reducere, România a devenit una din țările cu cea mai mare expunere la importul de produse din oțel provenite din țările non-UE, mai ales dinspre statele care îi sunt și vecine teritorial: Turcia, Ucraina, Moldova. Aceste țări din afara UE au costuri mult mai scăzute de producție datorită prețurilor mici la energie electrică, gaze, alte materii prime și cu forța de muncă practicate în respectivele țări, costuri ce nu pot fi atinse de către producătorii interni, astfel că produsele importate sunt semnificativ mai ieftine în comparație cu cele fabricate în România. Țara noastră este asaltată lunar cu aproximativ 6.000 de tone în plus față de nivelul importului înainte de iulie 2018", se menționează în memoriul administratorilor COS Târgoviște adresat Ministerului Economiei.
Aceștia adaugă că România trebuie să-și protejeze piața locală, dar nu prin măsuri tarifar-vamale, ci prin unele legate de certificarea siguranței și calității produselor, luând exemplu de la țări membre UE precum Germania, Olanda sau Grecia.
Astfel, se propune înăsprirea semnificativă a obligațiilor de certificare pentru conformitate a produselor din oțel importate din România, procedură care, în prezent, durează cel mult 2 luni și costă maxim 2.000 de euro.
"Deoarece România este inclusă într-o zonă seismică cu risc crescut, este justificată elaborarea și aprobarea la nivel legislativ a noilor norme și reglementări în domeniul construcțiilor industriale și civile, care ar trebui să includă următoarele prevederi: 1) Anularea și interzicerea utilizării oțelului-beton în construcții conform standardului STAS 438, deoarece produsele fabricate conform acestui standard nu corespund cerințelor reale calitative. 2) Singurul standard pentru oțel-beton ar trebui să fie numai EN-B500B/C. 3) Interzicerea certificării și a utilizării oțelului-beton fabricat conform altor standarde. 4) Pachetul documentelor de însoțire a mărfii obligatoriu ar trebui să includă și un certificate de conformitate pentru vămuire", se precizează în memoriu.
În continuare, potrivit documentului, administratorii mai propun ca doar producătorii să poată cere certificate de conformitate, nu și intermediarii, testarea ciclică la 6 luni a mostrelor înaintate spre certificare, obligativitatea auditării tehnice a fabricilor, cu vizite la fața locului, și introducerea unui marcaj unic pentru produsele din oțel certificate pentru conformitate în România.
Propunerea integrală a conducerii COS Târgoviște:
