Virgil Popescu, ministrul Energiei, estimează că începând cu anii 2026-2027 România, țară cu un consum de 11 miliarde metri cubi de gaz, ar urma să devină independentă din acest punct de vedere.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, este de părere că în perioada imediat următoare prețurile la gaz vor rămâne unele ridicate, dar că, pe termen mediu și lung și pe măsură ce dependența Europei de gazul provenit din Federația Rusă va scădea, tarifele vor reveni "la normal".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Prețurile, dacă ne uităm pe piața europeană, sunt relativ stabile în perioada aceasta, dar este o perioadă de vară, nu știm cât va mai dura războiul. Cert este că în interiorul României am reușit să calmăm prețurile, coaliția a reușit să calmeze prețurile. Avem încă o Ordonanță de urgență pe un a de zile care asigură o stabilitate la prețul gazului natural și aici vorbim practic de un preț reglementat atât pentru populație, cât și pentru încălzire prin CET-uri (...). Și la energie electrică avem un preț plafonat pe două paliere. (...) Această ordonanță acoperă inclusiv perioada de iarnă. Asta înseamnă că noi vorbim, în momentul de față, de un preț stabilizat pe perioada 1 aprilie 2022 - 1 aprilie 2023. Deci inclusiv pe perioada de iarnă, indiferent de fluctuațiile exterioare care vor veni, dacă vor veni - pentru că nu ne putem da seama ce se întâmplă în vecinătatea noastră, cu războiul din Ucraina, ce se va întâmpla cu războiul gazelor, ce va face Federația Rusă - asta înseamnă că totuși populația României și companiile au o plasă de siguranță”, a declarat ministrul Energiei la Digi 24, preluat de News.ro.
El a amintit că, încă din august anul trecut, când a început să crească prețul gazului, el a vorbit despre "o manipulare de piață” realizată de Gazprom pentru a crea o problemă în Europa. Popescu a reluat afirmațiile pe care le-a făcut anterior conform cărora prețurile la energie practicate în acest moment sunt unele "nejustificat de mari”. "Pe termen scurt da, e posibil să asistăm în continuare la prețuri în această plajă, dar eu cred că pe termen mediu și lung prețurile vor reveni la normal pe măsură ce dependența de gazul rusesc va scădea din ce în ce mai mult”, a adăugat ministrul.
Cum este dozat aportul Romgaz
Dependența României de importurile de gaz din Federația Rusă a crescut în ultimii ani din cauza neadoptării unei legi offshore, dar și pe fondul existenței unor acte normative care descurajau exploatările de gaze naturale în România, susține ministrul.
"Am fost acuzat că Romgaz și-a scăzut producția, iar Romgaz a crescut producția, este singura companie producătoare din România, acolo unde statul poate să aibă un cuvânt de spus, care a crescut producția de gaze naturale din 2020, 2021, inclusiv anul acesta este o creștere de producție. Dacă compari importul aferent anului 2021 cu aferent anului 2020, într-un an în care, dacă ne aducem aminte, consumul a fost foarte, foarte, foarte scăzut, evident că e mai mare. Deci el era probabil 25-26% și probabil a crescut spre 30% în anul 2021 pentru că a crescut consumul. Eu tot am explicat; dacă ai un frigider și tot iei din el, cum sunt rezervele de gaze, și nu descoperi altele, normal că crește dependența de importuri. România a crescut dependența de gazul rusesc pentru că legea offshore nu a fost adoptată, a fost o lege offshore adoptată în anul 2018 care practic a blocat exploatările din Marea Neagră”, a declarat Popescu.
Potrivit ministrului Energiei, pe lângă legea offshore au existat și alte acte normative care descurajau exploatările, el reclamând în acest context, ceea ce a numit "o legislație făcută complet împotriva interesului național de a exploata gazele naturale”.
Nicio companie nu a mai spus că îngheață investițiile. Cre este ritmul de scădere a dependenței față de Rusia
Popescu afirmă că Legea offshore nu a mai speriat investitorii, așa cum s-a întâmplat în anul 2018 și nicio companie nu a mai anunțat înghețarea investițiilor. Popescu a mai precizat că, de la 1 iulie, în România va începe să scadă dependența de gazul rusesc. După adoptarea actului normativ, declarațiile companiilor au fost total diferite de cele din 2018.
”Primul lucru pozitiv pe care l-am văzut după modificările la Legea offshore, pentru că până la urmă sunt niște modificări la vechea lege, este că am văzut declarațiile companiilor care au fost complet diferite față de anul 2018 când reacția a fost promtă, înghețăm investițiile. Nicio companie nu a mai spus acest lucru”, a declarat Popescu.
El observă o accelerare a lucrărilor în Marea Neagră. ”Al doilea lucru pe care l-am văzut a fost o accelerare a lucrărilor în perimetrul Ana și Doina al celor de la Black Sea Oli&Gas și am primit chiar la minister zilele trecute o invitație pentru sfârșitul acestei luni când se vor inaugura, se vor finaliza lucrările la acest perimetru și prima moleculă de gaz din Marea Neagră va intra în sistemul național de transport și vorbim de o cantitate de circa un miliard de metri cubi anual”, a declarat Popescu.
Popescu spune că de la 1 iulie începem să scădem dependența de gazul rusesc. ”Începând cu 1 iulie dependența de gazul rusesc, în România, va scădea cu până la un miliard de metri cubi anual, bazându-ne pe resursele noastre interne”, a declarat Virgil Popescu.
Întrebat cât gaz rusesc consumăm anual, Popescu a explicat că întregul consum de gaz, în România, este de 11 miliarde de metri cubi ”Consumul este de 11 miliarde, producția romnească este de 8- 8 și ceva, fără Black Sea Oil&Gas, deci vom mai avea nevoie de circa 9 miliarde de metri cubi pe care îi putem aduce nu neapărat din Federația Rusă”, a declarat Popescu.
Ministrul Energiei a mai declarat că estimează ca la sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027 România să fie total independentă energetic și chiar să fie în măsura de a exporta gaz.
Plăți în schemele de compensare
Popescu afirmă că o sumă de aproximativ 40 de milioane de lei a fost deja plătită furnizorilor de pe piața de energie sub formă de decontare în urma plafonării prețurilor. Popescu arată că există unele probleme" identificate în cererile de decontări depuse de cătrec operatorii din piață la ANRE. "Ce pot să-i asigur pe furnizori este că imediat ce vine bunul de plată de la Autoritatea de Reglementare în Energie care supraveghează piața și face aceste verificări, la noi mai mult de câteva zile nu vor sta și își vor primi banii", susține el.
"Mecanismul este în felul următor: pentru partea de plafonare, pentru acel plafon de preț și diferența de plafon, furnizorii trebuie să depună cereri și documente justificative la Autoritatea de reglementare în energie, aceasta verifică și dă bunul de plată către Ministerul Energiei sau către Ministerul Muncii pentru persoanele fizice. Primele bunuri de plată care au venit au venit cred că la începutul săptămânii trecute, o sumă de circa 40 de milioane care a fost și achitată. Numai că eu, din discuțiile pe care le-am avut cu Autoritatea, îmi tot spuneau: există neconcordanțe, există probleme în aceste decontări și oamenii verifică. Am văzut în urmă cu câteva zile un comunicat al Autorității de Reglementare care spunea că au găsit probleme în facturile, în decontările, în cererile de decontare. Eu cred că aceste lucruri se pot regla și ce pot să-i asigur pe furnizori este că, imediat ce vine bunul de plată de la Autoritatea de Reglementare în Energie care supraveghează piața și face aceste verificări, la noi mai mult de câteva zile nu vor sta și își vor primi banii”, a afirmat Popescu.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, miercuri, că, în perioada noiembrie 2021 - martie 2022, 66 de companii au depus 250 de cereri pentru compensații în urma creșterii prețului la energie electrică și gaze. 61 de cereri au fost aprobate, iar suma totală transmisă către Ministerul Energiei este de 100 milioane lei. Diferența de 151 de cereri depuse pentru decontare se află în diferite stadii de analiză.
”Pe parcursul verificărilor au fost constatate situații în care unii operatori au încărcat, în vederea stabilirii eligibilității, doar contracte de achiziție a energiei electrice/gazelor naturale cu prețul cel mai mare. Experții ANRE au sesizat acest aspect, iar operatorii au procedat la remedierea și îndreptarea acestor situații, încărcând toate contractele de achiziții ce asigurau livrarea de energie electrică sau gaze naturale în vederea acoperirii consumului clienților finali pe perioada aplicării OUG nr. 118/2021”, arăta ANRE.
De asemenea, experții au mai sesizat că anumite achiziții au condus la apariția unor posibile suspiciuni de manipulare a pieței. În acest sens, conform Regulamentului de funcționare al Grupului de lucru și a procedurilor interne precum și a legislației incidente, au fost întocmite note de sesizare către Direcția de Investigații din cadrul Direcției Generale Monitorizare și Investigații. Aceasta din urmă a preluat sesizările, ele aflându-se astăzi în diferite faze de analiză. În situația în care se vor constata încălcări ale legislației specifice, se vor aplica sancțiunile prevăzute de lege. În momentul rămânerii definitive a sentințelor judecătorești ce vor consfinți cele constatate de către Direcția de Investigații, aceste cazuri vor fi date publicității.
