Acum peste un an și jumătate, în noiembrie 2018, după adoptarea de către Parlament, Legea operațiunilor petroliere offshore a fost publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile par a fi uitat cu totul de ea, inclusiv că și-au asumat niște obligații de reglementare în baza acesteia. Mai mult, pare că nici nu au comunicat între ele pe acest subiect. Astfel, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a trebuit să fie tras de mânecă de singurul petrolist din Marea Neagră care a luat decizia finală de investiție în gazele naturale românești offshore că legea prevede că este nevoie de un ordin de ministru pentru stabilirea modalităților de plată a compensațiilor și despăgubirilor cuvenite primăriilor pentru terenurile din proprietatea acestora de care companiile petroliere au nevoie pentru derularea lucrărilor.
Legea offshore stipulează că firmele care desfășoară operațiuni petroliere offshore și execută lucrări asupra imobilelor aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale beneficiază de un drept de trecere subteran, de suprafață sau aerian, pe toată durata operațiunilor petroliere prevăzute care implică imobilele menționate.
Pentru exercitarea dreptului de trecere asupra terenurilor respective, petroliștii datorează compensații aferente dreptului de trecere, în schimbul limitărilor aduse dreptului de folosință ca urmare a exercitării dreptului de trecere și, respectiv, despăgubiri pentru toate pagubele cauzate prin exercitarea dreptului de trecere.
CITEȘTE ȘI Lege care intră în vigoare: Mașinile nu vor mai putea sta cu anii nefolosite în parcare. Proprietarii, obligați să prezinte rapid dovada efectuării ITP, inclusiv a plății amenzilorModalitatea de declare și de plată a compensațiilor și despăgubirilor cuvenite primăriilor trebuie stabilită prin ordin al MLPDA. Potrivit Legii offshore, acesta ar fi trebuit emis cel târziu în ianuarie 2019. Ministerul a elaborat însă proiectul de ordin abia acum.
"Precizăm faptul că Direcția Generală Administrație Publică (a ministerului – n.r.) nu a fost consultată la promovarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, astfel încât a luat la cunoștință de obligațiile de a emite prezentul ordin ce decurg din Legea nr. 256/2018 la momentul depunerii sesizarii nr. 261/30.04.2020 depusă de către Black Sea Oil&Gas , comunicată de D.G.J.R.P.A.E. sub nr. 64.637/29.05.2020", se arată în referatul de aprobare al draftului de ordin.
Compensațiile și despăgubirile se stabilesc printr-un raport de evaluare, întocmit în termen de maximum 30 de zile de la data nominalizării, de către un evaluator autorizat în condițiile legii, selectat și nominalizat de Ministerul Economiei, costul evaluării fiind suportat de către titularul acordului petrolier. Pentru declararea lor a fost elaborat un nou model de declarație fiscală, respectiv Declarația fiscală Model 2020 ITL 076.
CITEȘTE ȘI După 3 luni de pauză, românii reîncep călătoriile cu avionul. Ce costuri au avut biletele de avion cumpărate în ultima lună"Pentru neachitarea la termenele de plata prevăzute la art. 13, alin. (5), (7) și (9) din Legea nr. 256/2018, contribuabilii datorează după acest termen majorări de întârziere. Nivelul majorării de întârziere este de 1℅ din cuantumul obligației fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Compensațiile și despăgubirile care se cuvin bugetului local pentru dreptul de trecere asupra imobilelor aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 13, alin. (5), (7) și (9) din Legea nr. 256/2018 sunt asimilate creanțelor fiscale și se încasează, se urmăresc și execută potrivit Codului de Procedură fiscală aprobat prin Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare", mai prevede proiectul de ordin, care poate fi consultat integral aici.
Black Sea Oil & Gas (BSOG), care anunțase în prealabil începerea producției de gaz în proiectul Midia din Marea Neagră în 2021, a spus în martie anul acesta pentru Profit.ro că-și va adapta planurile în funcție de evoluția evenimentelor, și anume a pandemiei de Coronavirus și a cotațiilor internaționale la petrol și gaze. La începutul lunii februarie, CEO-ul BSOG, Mark Beacom, declara pentru Profit.ro că producția în perimetrul Midia (MGD) va începe în prima jumătate a anului viitor, însă avertiza totodată că, dacă până la acel moment nu va fi modificată Legea offshore, BSOG poate deschide o acțiune juridică împotriva statului român.
Black Sea Oil & Gas SRL, deținută de Carlyle International Energy Partners și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol și gaze cu sediul în România care desfășoară operațiuni de explorare, dezvoltare și exploatare a resurselor convenționale de țiței și gaze naturale. În prezent, portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia - Zona de Apă de Mică Adâncime și XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, în care BSOG deține o participație de 65% și calitatea de operator.
BSOG și Transgaz au semnat în august anul trecut ordinul de începere a lucrărilor pentru proiectele celor două companii în vederea preluării producției provenite din perimetrul Midia în Sistemul Național de Transport (SNT) al gazelor. Proiectul Transgaz 'Extindere SNT Vadu-T1' constă în construirea unei conducte cu diametrul de Ø20” (Dn 500), proiectată pentru a transporta gaze naturale la o presiune de 55 bar, în lungime totală de aproximativ 24,37 km, care va conecta țărmul Mării Negre cu Sistemul Național de Transport - conducta T1 pe direcția Țărmul Mării Negre - Corbu - Săcele - Cogealac – Grădina, termenul estimat de finalizare fiind anul 2021.