România a importat în primele 4 luni ale acestui an un volum de gaze de 11,55 TWh, cu aproape 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Începând cu ultimul trimestru al lui 2020, în urma mutării importurilor de pe ruta ungară (Csanádpalota) pe fostul coridor transbalcanic (Isaccea și Negru Vodă), companiile autohtone au semnat contracte direct cu cele două companii prin care Gazprom exportă gaz în România (Conef Energy și Gazprom Schweiz AG). Așa se explică faptul că gigantul rus a raportat pe primele 4 luni ale acestui an o majorare de aproape 2,4 ori (o creștere de 138,9%) a exporturilor de gaze în România.
Potrivit Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), companiile autohtone au plătit un preț mediu ponderat de 68,56 lei/MWh pe gazele importate în ianuarie 2021 și unul de 71,62 lei/MWh pe gazele importate în februarie.
La finalul primului trimestru, Gazprom raportase o majorare a exporturilor de gaze către România cu 90,4%, la mijlocul lunii aprilie una cu 115,5%, pentru ca la finalul lunii aprilie creșterea să ajungă la 138,9%.
Avansul spectaculos din luna aprilie are la bază mutarea de către gigantul rus a exporturilor către România de pe ruta ucraineană pe cea bulgară, mutare anunțată de Profit.ro.
Începând cu 1 aprilie, România nu mai importă gaze decât prin punctul de interconectare cu Bulgaria, Negru Vodă, volumele situându-se între 60 și 70 GWh/zi (un total de 2,1 TWh). Gazul provine din TurkStream, iar capacitățile de import au fost rezervate, potrivit unor surse din piață, de una dintre cele 2 companii prin care Gazprom exportă gaze în România.
Gazprom exportă direct gaze în România prin intermediul a două companii, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef Energy (și filiala sa Imex Oil).
În primele luni ale acestui an, România a importat 11,55 TWh, cu 14% sau 1,4 TWh peste volumul de 10,13 TWh importat în perioada similară a anului trecut. Potrivit anunțului Gazprom, o cantitate de aproximativ 8 TWh a fost importată prin intermediul celor 2 companii prin care gigantul rus exportă diirect gaz în România.
Dacă anul trecut majoritatea gazelor importate intrau în țară prin punctul de interconectare cu Ungaria de la Csanádpalota (6,7 TWh) și doar 3,4 TWh prin fostul coridor transbalcanic, în primele luni ale acestui an situația s-a modificat radical. Potrivit datelor Transgaz, nu mai puțin de 10,41 TWh au pătruns în țară prin punctele de interconectare din Est (Isaccea - cu Ucraina, și Negru Vodă - cu Bulgaria) și doar 1,1 TWh prin punctul vestic de la Csanádpalota.
Până în septembrie 2020, ecartul de preț dintre gazul din hub-ul austriac Baumgarten (operat de OMV) și cel de pe piața internă a favorizat importurile pe ruta vestică. Pe fostul coridor transbalcanic, importurile se efectuau direct de la cei doi intermediari ai Gazprom, iar prețurile nu erau unele de hub, ci unele indexate cu prețul petrolului.
Cum prețul gazului care intra în țară prin Ungaria (tot de proveniență rusească) era mai mic decât cel intern și cel de import de pe fostul coridor transbalcanic, a existat o perioadă în care importurile s-au efectuat majoritar pe ruta vestică.
Odată cu majorarea prețurilor pe piețele din vestul României, care au condus inclusiv la intrarea în incapacitate de plată a principalului importator, AIK Energy, importurile s-au mutat din nou pe ruta estică.
Așa se face că WIEE România (filiala locală a Gazprom Schweiz AG) și Conef Gaz (filiala Conef Energy) au reapărut începând cu ultima parte a anului trecut printre importatorii de gaz în România.
În luna ianuarie, ultima lună cu date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), WIEE avea o cotă de 16,7%, iar Conef Gaz, una de 3,09%, pe piața importurilor de gaze.
Cifrele raportate de Gazprom pe primele patru luni, o creștere de 2,5 ori a volumului de gaz exportat în România, și triplarea fluxurilor prin fostul coridor transbalcanic (de la 3,4 TWh în ianuarie-aprilie 2020 la 10,4 TWh în perioada similară a acestui an) sugerează însă o majorare considerabilă a cotelor celor doi intermediari în lunile următoare.
România a devenit din ce în ce mai dependentă de importurile de gaze în urma scăderii producției interne, în principal ca urmare a declinului natural al acesteia. În 2020, producția autohtonă s-a diminuat, așa cum a anunțat Profit.ro, cu 10%, iar în absența declanșării producției de gaze offshore de mare adâncime din Marea Neagră, acest proces va continua. Dependența de gaze rusești se va accentua, iar guvernul României ar trebui să ia în calcul semnarea unui contract pe termen lung cu Gazprom și nu doar a unor contracte temporare, la prețuri ridicate.
