Compania GSP Power SRL, înființată anul trecut și controlată de omul de afaceri constănțean Gabriel Comănescu, proprietarul operatorului offshore Grup Servicii Petroliere (GSP), cel mai mare contractor și furnizor român de servicii petroliere offshore la Marea Neagră, vrea să cumpere centrala în cogenerare pe gaze naturale care producea, până în urmă cu circa 2 ani, energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din Buzău, deținută de firma Ecogen Energy SA, intrată în faliment în 2019. GSP Power este cunoscută în special ca partener cu Romgaz la proiectul "gaz-hidrogen" de la Halânga, Mehedinți, despre care ministrul Energiei a anunțat recent că a fost acceptat de către Comisia Europeană din punct de vedere al conceptului.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Ecogen Energy Buzău. Sursă foto: Google Earth
"Vrem să repornim centrala și să profităm de înalta eficiență a utilizării gazelor naturale asigurată de tehnologia de cogenerare, dar și de flexibilitatea acestei tehnologii, și să producem nu doar energie termică, ci și energie electrică pentru piața de echilibrare, în momentele de vârf de consum. În acest scop, vrem să investim în îmbunătățirea și mentenanța echipamentelor", a declarat, pentru Profit.ro, directorul general al GSP Power, Carmen Neagu.
Ecogen Energy din Buzău este controlată de 2 entități din grupul privat românesc Romelectro (Romelectro Investment Development și Institutul de Studii și Proiectări Energetice - ISPE), care dețin cumulat 73,48% din acțiuni. Restul capitalului se află în posesia Regiei Autonome Municipale (RAM) Buzău, operatorul local de transport și distribuție a agentului termic (21,42%), și a Consiliului Local Buzău (5,10%).
GSP Power a înaintat o ofertă de cumpărare în bloc a tuturor bunurilor din patrimoniul Ecogen Energy, la prețul de 8,5 milioane lei plus TVA, potrivit documentelor analizate de Profit.ro.
Activele Ecogen Energy, constând în terenuri, construcții și bunuri mobile, au fost evaluate oficial la o valoare de piață totală de peste 13 milioane lei și una de lichidare de 9,8 milioane lei. Cele mai scumpe sunt bunurile mobile aferente instalațiilor propriu-zise de cogenerare, cu o valoare de piață evaluată la 4,11 milioane lei și una de lichidare de 3,08 milioane lei.
Creditorii Ecogen Energy au decis recent, cu o majoritate strânsă, ca bunurile să fie valorificate prin licitație publică, pornind de la valoarea de lichidare a acestora. Inițial se supusese la vot negocierea directă cu GSP Power, în condițiile ofertei transmise de compania lui Comănescu. Propunerea a fost aprobată de furnizorul de gaze Engie România, care deține 46,39% din creanțele de la masa credală a Ecogen, însă nu și de Alpha Bank (45,82%) și ANAF (6,74%).
"Tocmai pentru că ne gândim la regenerabile, vrem să asigurăm acele capacități flexibile pe gaze care să asigure și integrarea cât mai multor regenerabile, astfel încât România să-și atingă cota de energie verde la care s-a angajat față de Uniunea Europeană. În acest sens, ne uităm la zone care, din punct de vedere al sistemului energetic, necesită echilibrări și pe care să le și ecologizăm, cum ar fi Halânga, despre care s-a mai vorbit. De ce nu și București? Poate că, în perspectivă, putem fi parteneri și pentru soluții eficiente și flexibile de cogenerare", declara Carmen Neagu în toamna anului trecut, la Profit Energy.Forum.
GSP Power a cumpărat peste 128 de hectare de terenuri ale fostei termocentrale Halânga (Mehedinți) din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată integral de Ministerul Energiei și aflată de ani buni în faliment. Cea mai mare parte din suprafață (113,42 hectare) aparține depozitului de zgură și cenușă al termocentralei, conform documentelor lichidatorului judiciar al RAAN.
Potrivit sursei citate, oferta finală a GSP Power pentru întreaga suprafață a fost de circa 220.000 euro plus TVA, din care pentru cele 113 hectare ale depozitului de zgură și cenușă s-a oferit suma de 2.100 euro (circa 18,5 euro/ha, respectiv 0,00185 euro/mp) plus TVA.
Inițial, compania de stat Complexul Energetic Oltenia, unul din principalii creditori ai RAAN, a atacat în instanță aprobarea de către creditori a ofertei. CE Oltenia a reclamat faptul că terenul depozitului de zgură și cenușă ar fi fost evaluat oficial la un preț foarte mic din cauza faptului că, inițial, la evaluare s-ar fi luat în calcul costuri estimate minime de circa 10,7 milioane lei plus TVA cu ecologizarea acestuia în vederea redării sale circuitului agricol.
Reclamantul a cerut o nouă evaluare a terenului, considerând că costurile de ecologizare a acestuia în vederea utilizării de către GSP Power vor fi mult mai mici, dat fiind că cumpărătorul nu intenționează să facă agricultură pe amplasament. O altă obiecție era că GSP Power ar fi propus, în oferta finală, să plătească doar puțin peste 29.000 euro plus TVA pe drumul de acces la depozit, evaluat la 59.000 euro valoare de lichidare și 118.000 euro valoare de piață. În cele din urmă, însă, în decembrie anul trecut, Complexul Energetic Oltenia, controlat tot de Ministerul Energiei, a renunțat la proces.
Pe de altă parte, lichidatorul judiciar al RAAN nu a reușit încă să vândă termocentrala Halânga ca atare, evaluată la peste 54 milioane euro cu tot cu TVA, următoarea licitație fiind programată luna viitoare.
Ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, originar din Drobeta Turnu Severin, a anunțat recent, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Prefecturii Mehedinți, că proiectul-pilot al centralei pe gaz și hidrogen de la Halânga a fost acceptat de către Comisia Europeană din punct de vedere al conceptului, el afirmând că terenul pe care va fi ridicată centrala a fost cumpărat și că în prezent se lucrează la studiul de fezabilitate.
"Vă pot spune că, practic, a fost achiziționat terenul de la Halânga, întregul amplasament a fost achiziționat. Anul trecut, aici, la Halânga, s-a semnat un memorandum între Romgaz și GSP Power, acum s-a achiziționat terenul, se lucrează la studiul de fezabilitate. A fost introdus întreg proiectul pilot de la Halânga, vorbim de centrala de producere a gazului natural de 150 MW, 50 MW panouri fotovoltaice care vor produce hidrogen, iar acel hidrogen va fi reintrodus în centrală și ars într-un amestec cu gaz natural producând o energie mai mare și mai curată. Acest proiect pilot a fost trimis Comisiei Europene și, spre marea mea bucurie, a fost acceptat din punct de vedere al conceptului ca un concept de producere a energiei electrice pe bază de gaz mult mai curată decât în mod normal", a declarat Popescu.
Acesta a precizat ulterior, pentru Agerpres, că acest proiect "poate fi replicat, pentru că emisiile sunt reduse și folosește gazul pe care România sper să îl aibă din belșug odată cu începerea exploatării offshore", intenția fiind "să folosim acest concept ca tranziție spre energia regenerabilă. Eu sper ca în 2023 să avem această centrală construită și să fie replicat proiectul în cât mai multe locuri, pentru că este unul de succes".
Ministrul a pus proiectul de la Halânga și în contextul discuțiilor despre reticența Comisiei Europene de a finanța prin PNRR dezvoltarea de rețele inteligente de "gaz verde" în România: "Îmi doresc să facem aceste rețele de gaze cu bani din PNRR. Înțeleg că au existat niște discuții ale colegului meu, domnul Ghinea, s-au pus întrebări tehnice și o să explicăm celor de la Comisia Europeană cum România, în anul 2026, o să facă aceste rețele și să le arătăm că avem inclusiv capacitatea de a produce hidrogen și a injecta în amestec acel hidrogen după stația de măsură și reglaj a Transgazului. În paralel, și Transgaz lucrează pentru a putea prelua amestecul de gaz și hidrogen. Pentru 600 de milioane de euro putem dimensiona cantitatea de hidrogen. Cantitatea de hidrogen necesară nu este una care să nu poată fi produsă în România, este necesară o cantitate suficient de mică, 10-15%. Deci nu este un impediment tehnic. Am solicitat la ANRE să ne informeze care sunt costurile standard, vom face toate estimările și vom prezenta răspunsurile Comisiei Europene, ca să înțeleagă că este un proiect binevenit și reduce emisiile. Poate că celor din Europa de Vest li se pare ciudat ca românii să-și dorească acum o rețea de gaze, pentru că ei au de mult una, dar asta este realitatea la noi. Dar, trebuie să spunem ce vrem să facem, trebuie ca eu și colegii mei din minister să mergem la Bruxelles să spunem ce vrem să facem, să explicăm și sunt convins că vom lămuri toate acele asperități".
După cum a relatat Profit.ro, Romgaz are în vedere și preluarea distribuitorului și furnizorului de gaze Mehedinți Gaz, deținut indirect de către compania italiană Italtecna SpA din grupul de firme Dondi Construzioni și care operează rețeaua de distribuție a gazelor din Drobeta Turnu Severin.
În septembrie 2020, operatorul sistemului național de transport al gazelor, Transgaz, a lansat un proiect estimat la 250 milioane lei, declarat de interes național prin hotărâre de guvern și care vizează construirea, pe vechiul traseu al "defunctului" gazoduct internațional Nabucco, a unei conducte menite a alimenta cu gaze Orșova și alte circa 40 de localități din Mehedinți.
În aceeași zi, în prezența premierului Ludovic Orban și a ministrului Popescu, șefii Romgaz și Grup Servicii Petroliere (GSP), Adrian Volintiru, respectiv Gabriel Comânescu, au semnat un memorandum pentru construirea unei noi centrale pe gaze la Halânga, de 150 MW, alături de un parc fotovoltaic de 50 MW, în incinta actualei termocentrale de la Halânga.
Potrivit planurilor oficiale, investiția va fi finanțată de GSP Power, companie nou-înfințată în cadrul grupului GSP, centrala va fi ridicată de aceeași companie, iar, ulterior construcției, tot această companie va opera și centrala. Romgaz va livra gazele și va primi energia electrică produsă aici.
Cu aceeași ocazie, a fost anunțată finalizarea unui proiect-pilot al Romgaz în municipiul Drobeta Turnu Severin, constând în construirea unei centrale de cartier pe gaze, în urma căreia costul gigacaloriei a scăzut cu circa 50% față de prețul gigacaloriei livrată în oraș, produsă acum din păcură. Totodată a fost semnat și un memorandum privind construirea altor 38 de astfel de minicentrale de cartier în municipiu.
"Este momentul ca o companie mare a statului român să se implice astfel încât lucrurile să reintre în normalitate. Cred ca încălzirea orașului va fi rezolvată prin aceste centrale de cartier, rețeaua de distribuție se va extinde. Severienii vor avea de ales între o centrală pe care să o pună acasă și centrala de cartier. Vorbim despre sute de milioane de euro investiții", spunea atunci Virgil Popescu.
În aceeași lună, Consiliul de Administrație al Romgaz a aprobat înființarea sucursalei Drobeta-Turnu Severin a companiei. Obiectul principal de activitate al acesteia va fi distribuția combustibilor gazoși prin conducte.
