HARTĂ Banca Mondială estimează potențialul de energie eoliană offshore din Marea Neagră românească la circa 7 GW, însă instituția nu a ținut cont de migrația păsărilor din Delta Dunării

Banca Mondială a finalizat raportul ″Offshore Wind Roadmap for Romania″, a cărui variantă preliminară a stat la baza elaborării Legii privind energia eoliană offshore, adoptată în primăvară, iar documentul estimează că în Marea Neagră românească există potențial de dezvoltare de proiecte de parcuri eoliene offshore cu putere instalată însumată de circa 7.000 MW.

″Prezentul raport evidențiază potențialul pentru o capacitate de platforme eoliene offshore de până la 7 GW, amplasate la cel puțin 50 km de coastă și, în cea mai mare parte, în ape relativ puțin adânci, care ar putea fi construite de la începutul anilor 2030, folosind facilitățile portuare bine dotate ale României, lanțul de aprovizionare pe bază de produse siderurgice și alți lucrători locali. Deși la Marea Neagră nu este la fel de mult vânt ca în cea mai mare parte a zonelor maritime din Europa de Nord, este probabil să se stabilească o piață regională, odată cu dezvoltarea de proiecte în zonele economice exclusive ale Bulgariei, Turciei și Ucrainei. Piețele regionale și globale de energia eoliană offshore (OSW) vor oferi și alte oportunități pentru furnizorii români″, se arată în document.

CITEȘTE ȘI Economia românească pare să încetinească în trimestrul al treilea. Industria suferă, dar comerțul se ține bine

Raportul prezintă potențialele zone de dezvoltare a OSW.

″Un avertisment semnificativ este acela că nu am ținut seama de rutele de migrație a păsărilor către/dinspre zonele umede ale Deltei Dunării, care ar putea traversa aceste zone. Datele disponibile în legătură cu acest subiect sunt puține, ceea ce susține sugestia noastră (...) privind efectuarea unei evaluări strategice de mediu. Aceasta înseamnă că o eventuală evaluare actualizată a zonelor de energie eoliană offshore trebuie să fie suficient de flexibilă încât să ia în calcul date noi și să înțeleagă, să țină seama de protecția habitatelor și a speciilor. Dată fiind existența unor zone importante cu statut de protecție în vecinătatea zonelor propuse potențiale de energie eoliană offshore, este important să se respecte reglementările de mediu și, pe toată durata de viață a proiectelor, să se dezvolte soluții sensibile la nevoile și vulnerabilitățile receptorilor relevanți″, se menționează în document.

Extras din raport

CITEȘTE ȘI China negociază cu UE anularea taxelor vamale la mașini electrice. Producătorii chinezi ar putea avea un angajament de preț minim

Acolo se amintește faptul că Directiva UE privind habitatele și păsările prevede ca toate planurile și proiectele să fie evaluate pentru a se determina dacă este probabil să aibă un efect semnificativ asupra vreunui sit Natura 2000, iar dacă este probabil să existe efecte semnificative, va fi necesară și o evaluare de oportunitate.

″Se va reține proximitatea zonei 1 de zona specială de conservare (ZSC) Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov, care este protejată pentru caracteristici cum ar fi bancurile de nisip, delfinii nas de sticlă și marsuinii de port și proximitatea zonelor 3 și 5 de ZSC Canionul Viteaz, protejată pentru structuri de recif și alte structuri submarine. Se va reține și că zona 5 este mai departe de mal, în apă mai adâncă și cu o resursă eoliană mai scăzută, ceea ce înseamnă că are un cost mediu total mai ridicat. Pe baza analizelor de până în prezent, este probabil să fie dezvoltate alte zone mai întâi, însă dacă România va căuta mai multă capacitate de OSW, atunci zona 5 ar părea următoarea cea mai atractivă zonă″, se spune în raport.

Extras din raport

CITEȘTE ȘI Românii pot împrumuta Statul prin Fidelis în octombrie. Subscrierile încep miercuri. Ce dobânzi oferă Ministerul Finanțelor

Acesta atrage atenția că finanțarea internațională pentru energia eoliană offshore depinde de dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere social și de mediu a sectorului, în conformitate cu bunele practici internaționale în industrie.

Banca Mondială recomandă ca Ministerul Energiei să avanseze un plan spațial proporțional pentru OSW, care să incorporeze o evaluare strategică de mediu în conformitate cu bunele practici internaționale în industrie, care implică și cartografierea sensibilității și ține seama de considerentele sociale și de mediu (inclusiv de rutele de migrație ale păsărilor către/dinspre zonele umede din Delta Dunării și impactul cumulativ al mai multor proiecte). Potrivit instituției internaționale, în cadrul acestuia ar trebui să se acorde atenție și colaborării cu părțile interesate principale, cu delimitarea de la o fază timpurie a zonelor de energie eoliană offshore.

CITEȘTE ȘI FOTO Popeyes continuă expansiunea în România și deschide un nou restaurant. Inaugurare cu saxofon din New Orleans

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a caracterizat datele studiului, care poate fi citit integral aici, ca fiind ″fascinante″.

″(…) potențial total de 76 GW - 22 GW pe platformă fixă și 54 GW plutitoare; viteza vântului de 7,5-8 m/s; posibilitatea de a dezvolta proiecte între 3 GW și 7 GW până în 2035. Vorbim despre investiții între 9 și 19 miliarde de euro, care vor asigura între 16 și 37% din necesarul de energie electrică al României. Se vor crea între 21.000 și 77.000 de locuri de muncă bine plătite, iar porturile Constanța, Midia și Mangalia vor putea deveni hub-uri pentru producția și furnizarea de echipamente pentru centralele eoliene offshore din întreaga regiune″, a declarat ministrul.