Într-o scrisoare către Comisia Europeană, prim-ministrul grec dă vina pe războiul din Ucraina pentru creșterea tarifelor în sud-estul Europei. El cere un „răspuns politic” urgent, scrie Les Echos (Franța).
Un adevărat câmp de bătălie electorală înainte de vară, problema prețurilor excesiv de mari la energie revine în forță în această toamnă la Bruxelles. Și de data aceasta, Grecia este cea care trage un semnal de alarmă.
Într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene și făcută publică de Financial Times, premierul grec Kyriakos Mitsotakis avertizează că prețurile la electricitate s-au dublat în această vară în sud-estul Europei, în principal în Grecia, Ungaria, România. El solicită un „răspuns politic” urgent, arată Rador.
În august, prețurile la energie electrică au crescut de la 60 la 130 de euro pe megawat oră, scrie Mitsotakis, denunțând „o denaturare fundamentală a pieței energetice din Europa de Sud-Est”. Cauza este seceta care a secat rezervoarele de alimentare ale hidrocentralelor. Dar și, subliniază el, atacurile Rusiei împotriva rețelei ucrainene, care au jucat un rol determinant în această creștere.
Toate acestea au contribuit la exacerbarea diferențelor de tarife între statele membre ale UE, în timp ce până acum prețurile cu amănuntul la energie electrică pentru industrie erau convergente.
Cert este că Ucraina, până de curând un exportator net de energie electrică, a fost nevoită să importe cantități semnificative de la vecinii săi din UE - de șase ori mai mult decât în 2023, conform datelor de la ExPro Electricity - după loviturile rusești asupra infrastructurii sale.
Criză energetică
Problema garantării unor prețuri accesibile la energie, de luni de zile tot mai sâcâitoare pe Bătrânul Continent, este unul din punctele majore ale agendei noului mandat al Comisiei Europene.
„Prețurile la energie rămân prea mari, acest lucru are un impact asupra competitivității europene în fața Chinei și a Statelor Unite”, regreta Kadri Simson, comisarul european pentru energie, în urmă cu câțiva ani, în cadrul prezentării raportului anual asupra stării uniunii energetice.
Descriind atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina drept o „situație teribilă”, ea a cerut acum „întărirea” sprijinului european și a afirmat că Bruxellesul este „gata să-și sporească contribuția”. Dar Grecia consideră în mod clar că acest răspuns este insuficient.
Rapoartele recente Letta și Draghi au subliniat la rândul lor acest lucru: energia este un factor cheie în decalajul de competitivitate al UE în comparație cu alte regiuni ale lumii, și situația s-a înrăutățit recent din cauza crizei energetice. Prețurile prea mari penalizează astfel întreaga economie și nu doar industriile energofage.
Prețuri de două până la trei ori mai mari decât în Statele Unite și China
„Prima cerere din partea industriei este scăderea prețurilor la energie; antreprenorii noștri vor să plătească același preț ca și concurenții lor din Statele Unite sau China”, declara recent în paginile publicației noastre Maros Sefcovic, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu Green Deal, solicitând o dezbatere politică aprofundată asupra structurii costurilor prețurilor la energie.
Prețurile cu amănuntul la electricitate sunt în prezent de două până la trei ori mai mari decât cele din Statele Unite și China. Din punct de vedere istoric, acestea au fost cu până la 80% mai mari decât cele din Statele Unite, în timp ce erau aproximativ la același nivel ca în China, după cum a subliniat raportul Draghi.
Comisia a inițiat anul trecut o reformă a pieței de energie electrică care vizează tocmai controlul exploziei prețurilor. Dar un anumit număr de jucători din sector sunt de acord că acest efort nu va fi suficient și că această revizuire trebuie să meargă mai departe.
De asemenea, Bruxelles-ul a anunțat la sfârșitul anului 2023 un plan de acțiune pentru modernizarea rețelelor sale electrice în vederea implementării energiilor regenerabile, estimând investițiile necesare la 584 de miliarde până în 2030.
Nu există nicio îndoială că CE nu se va opri aici. Aceste măsuri fac parte din crearea unei uniuni energetice - care se desfășoară de aproximativ zece ani în Europa - și care ar trebui să permită și scăderea prețurilor. Având în vedere criza energetică din ultimii doi ani, finalizarea acesteia se numără acum printre prioritățile strategice ale noului mandat care începe la Bruxelles.
