Guvernul a publicat un nou proiect de Strategie energetică a României pentru perioada 2018-2030 și în perspectivă până în anul 2050, al treilea din 2016 încoace, care estimează necesarul total de investiții în sectorul energetic național în următorii 15 ani la minimum 15 miliarde de euro și în care cuprinde o listă de 4 proiecte de noi capacități de producție considerate a fi de importanță strategică națională.
Principala noutate este includerea pe această listă a proiectului de construire a hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole (Bulgaria), cu putere instalată de 500 MW, care ar urma să fie parte a unui complex hidrotehnic omonim. Complexul a fost inclus luna trecută de către Executiv pe o listă de 16 obiective strategice pe care Guvernul își propune să le realizeze prin parteneriat public-privat.
"Proiectul va fi realizat prin amenajarea a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porțile de Fier I și II, până imediat în aval de confluența cu râul Olt, în cadrul cooperării între guvernele din România, Bulgaria și Serbia. Complexul va produce, în medie, o energie de aproximativ 2.200 GWh/an, contribuind semnificativ la creșterea statutului României de furnizor de securitate energetică în regiune", se arată în proiectul Strategiei energetice naționale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Despre acest proiect s-a vorbit prima dată oficial în 2007, fiind menționat de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, cu ocazia unei întâlniri cu omologul bulgar Serghei Stanișev. Ulterior, în 2014, Guvernul a aprobat un Memorandum pe această temă.
Potivit sursei citate, prin realizarea acestui obiectiv de investiții, vor fi create condiții mai bune pentru navigația pe Dunăre prin reducerea cheltuielilor pentru dragare, scurtarea lungimii șenalului navigabil, îmbunătățirea exploatării porturilor și eliminarea inconveniențelor de navigație în situațiile de debite mici. De asemenea, se va asigura alimentarea cu apă a localităților riverane, acestea nemaifiind dependente de nivelul apei Dunării.
"Ca urmare a funcționării continue și controlate a sistemului de drenaj se va stabiliza pânza freatică în lunca Dunării, făcând posibilă realizarea de irigații gravitaționale care vor duce la creșterea semnificativă a producției agricole. De asemenea, proiectul include realizarea unei noi legături rutiere și de cale ferată între România și Bulgaria, peste baraj fiind prevăzută o șosea cu patru benzi de circulație și o cale ferată dublă", se mai afirmă în documentul citat.
O altă noutate față de ultima variantă, de anul trecut, a draftului de Strategie energetică este includerea pe lista obiectivelor de interes național a proiectului construirii unui grup nou de generare, de cel puțin 600 MW, la Rovineri, în cadrul Complexului Energetic Oltenia, investiție estimată la 1 miliard de euro. Grupul ar urma să fie prevăzut cu instalații de captare, transport și stocare geologică a dioxidului de carbon, pentru conformarea la normele europene de mediu.
"Rezultatele modelării indică fezabilitatea, începând cu anul 2020, a proiectelor pentru noi centrale termoelectrice pe bază de lignit cu parametri supracritici, iar din anul 2035 cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu tehnologie de captare, transport și stocare geologică a CO2 (CSC). Modelarea arată că ar putea fi construită o capacitate pe bază de lignit prevăzută cu CSC cuprinsă între 600 MW și 1000 MW. Astfel construcția unei capacități supracritice pe bază de lignit de 600 MW, care să intre în producție după anul 2020, și căreia să-i poată fi adăugată o capacitate de captare și stocare a CO2 începând din 2035, este nu numai necesară, dar și obligatorie pentru asigurarea compoziției mixului energetic cu un cost optim la nivel sistemic", se arată în proiectul de Strategie.
Lista obiectivelor strategice de interes național este completată de proiectul rectoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă și de cel al hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești.
Alte proiecte de investiții considerate importante și incluse în strategie sunt un grup nou de 400 MW la Turceni, unul de 400 MW pe gaze la Mintia, unul de 200 MW tot pe gaze la Craiova, precum și hidrocentralele Răstolița (35 MW), cele de pe râul Jiu (90 MW) și cele din defileul Oltului (145 MW).
"Strategia identifică investiții substanțiale ce sunt necesare pentru modernizarea și retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani. Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investițiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ține de consumul energiei) între 15 și 30 miliarde euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro", se spune în document.
Potrivit acestuia, în afară de utilizarea capitalului privat și/sau de stat, alte surse importante de finanțare sunt cele puse la dispoziție prin programele de investiții europene – fonduri structurale și prin cel pentru investiții strategice (care este de așteptat să fie prelungit până în anul 2020 și suplimentat), respectiv cele ale băncilor de investiții și de dezvoltare (BEI, BERD etc). Un rol important îl pot juca și parteneriatele public-private, respectiv schemele de investiții precum cele de tip ESCO pentru creșterea eficienței energetice a imobilelor. Statul poate defini și mecanisme de sprijin pentru anumite tipuri de investiții, precum cele de garantare a veniturilor.
"O posibilă sursă importantă de finanțare a investițiilor în sectorul energetic în deceniile următoare o reprezintă veniturile bugetare asociate licitațiilor pentru permisele de emisii de gaze cu efect de seră aferente sistemului ETS. În funcție de evoluția prețului certificatelor de emisii, aceste venituri vor fi mai mari sau mai mici, însă în orice caz sumele disponibile pentru investiții sunt substanțiale, de ordinul miliardelor de euro în următorii 15 ani", mai notează autorii proiectului.
