Importurile de gaze via Bulgaria ating astăzi nivelul de 130 GWh, situându-se aproximativ la cel al consumului intern, într-o singură zi a acestui an în România intrând o cantitate de gaz mai ridicată. Situația este una mai puțin obișnuită, în condițiile consumului sezonier scăzut și gradului ridicat de umplere a depozitelor pentru această perioadă a anului, relevă datele analizate de Profit.ro.
În ultimele zile, înmagazinările au atins niveluri extrem de ridicate. Chiar dacă gradul de umplere a depozitelor a atins nivelul de 75% cu o lună înaintea anului trecut, în continuare se înmagazinează gaze într-un ritm accelerat, de aproximativ 160 GWh/zi.
În acest ritm, România va avea umplute depozitele 100% în mai puțin de 2 luni (în 55 de zile), la finalul lunii august capacitatea totală de depozitare urmând a fi acoperită.
Comparativ, anul trecut, România a atins un grad de 100% de umplere a depozitelor de-abia pe 11 octombrie, la finalul lunii august acest grad fiind de aproximativ 85%.
Evoluția importurilor de gaze via Bulgaria din acest an (Sursa: ENTSOG)
Potrivit datelor Transgaz, astăzi, în depozitele autohtone intră aproximativ 160 GWh de gaze.
Iar acest lucru se întâmplă de câteva zile. Astfel, pe perioada sărbătorii de Rusalii, nu numai producția internă zilnică (de aproximativ 240 GWh), ci și importurile (de aproximativ 125 GWh) s-au situat peste consumul intern (care duminică a atins un nivel minim de 88 GWh).
Drept urmare, România a exportat gaze către Ungaria (75-80 GWh) și a înmagazinat masiv (166 GWh duminică și 165 GWh luni).
Surprinde însă faptul că și după încheierea vacanței de Rusalii situația continuă.
Evoluția exporturilor de gaze în Ungaria din acest an (Sursa: ENTSOG)
Astfel, miercuri, România importă 130 GWh via Bulgaria și exportă aproximativ 77 GWh în Ungaria.
Cei 53 GWh care rămân în țară se adaugă surplusului din producția internă (de aproximativ 243 GWh), în condițiile în care consumul intern se situează la aproximativ 130-135 GWh.
Așa se face că și miercuri, România înmagazinează aproape 160 GWh.
Paradoxal, surplusul de gaze de pe piața internă nu își face simțită prezența pe piața spot autohtonă decât în ceea ce privește volumele.
Prețul unui MWh furnizat în ziua următoare a fost unul relativ constat în ultima lună, de 143-145 lei/MWh.
Volumele tranzacționate pe piața PZU operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), în schimb, s-au majorat considerabil, de la un minim de 15 GWh/zi la începutul lunii la un maxim de 84 GWh înregistrat lîn lședința de luni cu furnizare în ziua de marți.
Dacă adăugăm și cei 10 GWh tranzacționați marți pe piața intraday, rezultă un volum de 94 GWh, echivalent cu aproape 40% din producția curentă (239 GWh) sau cu 87% din consumul din ziua de luni, pentru care există date disponibile (de 108 GWh).
Apetitul pentru înmagazinare și, implicit, pentru importuri, ar putea avea ca explicație îngrijorare că, așa cum a avertizat grupul austriac OMV, gigantul rus Gazprom ar putea stopa livrările către Europa ca urmare a unei decizii al unui tribunal străin obținută de o mare companie energetică europeană (pe care nu o numește) și care, dacă ar fi pusă în aplicare în Austria, ar obliga OMV să efectueze plățile pentru gazul furnizat de Gazprom Export către respectiva companie europeană.
Ca urmarea a faptului că este mare producător de hidrocarburi, România este statul membru al Uniunii Europene cel mai puțin dependent de importul de gaze și al doilea cel mai puțin dependent stat UE de importul de produse petroliere.
În ceea ce privește importul total de energie, România se află pe poziția a patra ca independență, după Suedia, Estonia și Islanda.
