Neclaritățile generate de cadrul legislativ, prin reglementări ambigue, introducerea de costuri suplimentare în mod discriminatoriu, precum și incertitudinea recuperării integrale și la timp a sumelor prevăzute de normele în vigoare reprezintă un risc major care va duce, în timp foarte scurt, la deteriorarea semnificativă a situației financiare a companiilor de furnizare și distribuție de energie și gazem, inclusiv a celor mai mari jucători din domeniu, avertizează Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
"Suntem extrem de îngrijorați în legătură prevederile OUG nr 3/2022 avute în vedere pentru implementare începând cu 1 februarie, în sensul că acestea nu reflectă costurile reale ale furnizorilor și vor duce la pierderi imediate de ordinul sutelor de milioane de lei, în medie, pentru fiecare furnizor, situație nedorită și care ar genera o puternică reacție negativă în întregul sector energetic", este mesajul organizației.
Mai mult, potrivit sursei citate, măsura plafonării prețurilor pe segmentul de furnizare, dispusă de autoritățile române, nu respectă legislația națională (Legea energiei 123/2012 cu modificările și completările ulterioare – art. 80) și nu aplică în mod corect legislația UE.
"Având în vedere faptul că tarifele reglementate din componenta prețului final sunt diferite în funcție de operatorul de distribuție, măsura conduce, totodată, și la un tratament diferențiat între furnizori. De asemenea, modul de calcul al prețului de referință pentru stabilirea sumelor compensate de către statul român nu reflectă valoarea reală a sumelor de recuperat, conducând la costuri suplimentare semnificative pentru furnizori, într-un mod discriminatoriu. Impactul direct al unei compensații parțiale pentru furnizorii de energie se traduce printr-un risc sever de insolvență sau faliment și daune fără precedent asupra fluxului de numerar operațional, conducând la incapacitatea furnizorilor de a-și continua activitatea", se mai afirmă.
ACUE mai arată că majoritatea statelor europene aplică scheme de sprijin pentru consumatorii de energie, dar România este singura țară care a ales să transfere acest efort financiar important în sarcina furnizorilor.
"Provocările sectorului de furnizare vin în contextul unei situații fără precedent cu care se confruntă operatorii de distribuție energie electrică, care gestionează o infrastructură critică în România. Aceștia sunt obligați să cumpere energia electrică necesară pentru funcționarea rețelei fiind expuși la costurile extrem de mari de pe piața angro, nereflectate în tarifele stabilite de ANRE. În cazul rețelelor electrice, această situație a afectat dramatic fluxul de numerar, de ordinul miliardelor de lei, forțând distribuitorii să diminueze investițiile. Obligația de a efectua un serviciu public nu poate genera pierderi pentru operatori. În linie cu prevederile europene, cadrul de reglementare trebuie să asigure, în timp util, viabilitatea financiară a societăților de distribuție", atrage atenția ACUE.
Federația ACUE își reafirmă sprijinul pentru implementarea politicilor decise de autorități exprimându-și disponibilitatea de a lucra împreună cu autoritățile și partenerii de dialog social, într-un moment în care piața de energie se confruntă cu provocări cruciale, și pune la dispoziție expertiza sa locală și internațională.
"Facem apel la implementarea imediată a unui mecanism care să asigure fluxul de numerar în sectorul energetic. Lipsa acestuia va duce, fără îndoială, la colapsul financiar al furnizorilor și distribuitorilor de energie", a declarant directorul executiv al organizației, Dana Dărăban.
Ca soluții pentru situația actuală din sectorul energetic, Federația ACUE propune, pentru consumatorul casnic, un model de compensare cu sumă în valoare fixă și în funcție de venit, date fiind efectele disproporționate ale prețurilor ridicate asupra consumatorilor cu venituri reduse.
"Pentru acordarea de ajutor companiilor sau industriilor trebuie avut în vedere cadrul de ajutor de stat. Subliniem faptul că se permit ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu armonizate până la minimele stabilite în Directiva privind impozitarea energiei și acestea pot fi puse în aplicare de către statele membre fără o notificare prealabilă către Comisie", subliniază ACUE.
Pe de altă parte, Federația susține că ideea plafonării prețului la energie începând cu data de 1 aprilie 2022 nu este o soluție fezabilă pentru atenuarea creșterilor de preț pe piața angro de energie. Asta în condițiile în care impactul oricărui plafon de preț depinde de modul de implementare, domeniul de aplicare și nivelul la care este stabilit, iar o intervenție publică nu trebuie să conducă la costuri suplimentare pentru participanții la piață într-un mod discriminatoriu, mai exact acumularea de pierderi la nivelul furnizorilor.
"La suprafață, controlul prețului la facturile de energie pare o idee bună, dar îngrijorarea se referă la efectul asupra concurenței pe piața energiei și a invesțiilor. Dovezile sunt clare că stimularea piețelor, a concurenței, a investițiilor este cel mai bun mod de a menține prețurile la un nivel rezonabil și nu soluția reglementărilor dificile. Sunt consumatori de energie care au nevoie de sprijin pentru plata facturilor, iar ajutorul statului trebuie direcționat către aceștia", mai comentează Dana Dărăban.
ACUE mai spune că instituirea unor măsuri precum blocarea reflectării costurilor de achiziție a energiei în prețurile finale va pune companiile de furnizare în imposibilitatea de a susține financiar costurile cu achiziția energiei.
"Efectul predictibil al unei astfel de măsuri este amânarea sau încetarea plăților către producători, transportatori și distribuitori și, implicit, falimentul furnizorilor", conchide comunicatul ACUE.
Furnizorul de energie cumpără ceea ce este disponibil pe piața angro și vinde clienților direcți (casnici și non-casnici), explică ACUE. Prețul final include, pe lângă prețul energiei, și costurile de rețea - transport și distribuție, cogenerare de înaltă eficiență, certificatele verzi, acciza și TVA. În baza informațiilor publice, costul furnizorilor cu achiziția energiei reprezintă, în medie, 40-50% din factura de energia electrică și 60-70% din cea pentru gaze. La costul de achiziție se adaugă taxe de rețea, alte taxe și tarife. Marja brută de furnizare este, în medie, de maxim 5%, din care furnizorul trebuie să își acopere cheltuieli precum cele cu salariile angajaților, centrele de relații cu clienții, sistemele informatice și transmiterea facturilor.
Jucătorii din energie și-au exprimat aceste îngrijorări și la prima reuniune a nou-înființatului Comitet Interministerial pentru energie, coordonată luni de premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
"Reprezentanții Guvernului au luat act de aspectele semnalate de furnizorii și distribuitorii de energie cu privire la efectele crizei asupra situației financiare a acestora. În cadrul dialogului deschis cu reprezentanții pieței energetice, Guvernul își exprimă disponibilitatea pentru identificarea celor mai potrivite soluții care să asigure protejarea consumatorilor și desfășurarea activității economice în condiții de eficiență și competitivitate", a transmis Executivul, după reuniune.
În cadrul reuniunii, reprezentanții Ministerului Energiei au prezentat situația facturilor la energie și gaze naturale în raport cu aplicarea schemei de compensare și plafonare stabilită de Guvern. De asemenea, discuțiile s-au concentrat asupra pachetului de măsuri ce urmează a intra în vigoare începând cu 1 aprilie 2022, complementar celor deja aprobate și puse în aplicare.
În acest sens s-au discutat posibilitățile de îmbunătățire a acestor măsuri, pentru a păstra un echilibru pe piața energetică și a proteja consumatorii casnici, IMM-urile, cât și marii consumatori industriali, potrivit comunicatului Guvernului.
"Pentru a veni în sprijinul marilor consumatori de energie, în decembrie anul trecut, au fost alocate 130 milioane de euro pentru susținerea acestora. Ministerul Energiei are consultări, în prezent cu reprezentanții Comisiei Europene, în scopul continuării acestei forme de sprijin, în condițiile în care prin această modalitate de ajutor financiar au fost susținute 15 ramuri din industria României care au angajate direct și pe orizontala economiei peste 100.000 de persoane", arată sursa citată.
Participanții la discuții s-au angajat să transmită către Guvern, în cel mai scurt timp, punctele lor de vedere, precum și propriile soluții pentru a gestiona, într-o formulă sustenabilă, ansamblul de măsuri necesare pentru protejarea populației și a economiei.
"Este important să avem o abordare integrată, la nivel guvernamental, privind gestionarea crizei energetice, care să asigure atât o bună cunoaștere a problemelor cu care se confruntă consumatorii casnici și economia, cât și a soluțiilor de răspuns. Obiectivul Guvernului este de a atenua cât mai mult din efectele creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale, pentru a proteja cetățenii, a menține locurile de muncă și a susține sectoarele economice", a afirmat premierul Nicolae Ciucă.
Din partea Guvernului, la întâlnire au mai participat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, reprezentanți ai ministerelor Energiei, Economiei, Cancelariei Prim-Ministrului, Agenției Națională pentru Resurse Minerale. De asemenea, la discuții au participat reprezentanți ai Consiliului Concurenței, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Societății Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale „OPCOM“ - S.A., Bursei Române de Mărfuri - S.A., precum și reprezentanți ai producătorilor, transportatorilor și ai furnizorilor de energie, ai confederațiilor patronale și sindicale, ai structurilor asociative și ai consumatorilor de energie.
