România și Serbia au încheiat astăzi, la Porțile de Fier, un memorandum de înțelegere privind un proiect de interconectare a sistemelor naționale de transport al gazelor naturale ale celor 2 țări vecine, eveniment anunțat de Profit.ro săptămâna trecută.
Documentul a fost semnat de ministra Mineritului și Energiei din Guvernul Republicii Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, și de ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja. Ministrul român a fost însoțit de directorul general al Transgaz, Ion Sterian, și de președintele Directoratului Hidroelectrica, Károly Borbély, care au purtat discuții tehnice cu omologii lor din Serbia. A fost prezentă și o echipă tehnică din partea Transelectrica.
Interconectorul dorit va asigura joncțiunea dintre conducta BRUA și nodul tehnologic Mokrin din Serbia.
Proiectul constă în construirea unei conducte noi de interconectare, pe direcția Recaș–Mokrin, în lungime de circa 97 kilometri, din care aproximativ 86 kilometri pe teritoriul României, precum și a unei stații de măsurare a gazelor, pe teritorul României.
Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA (localitatea Petrovaselo, județul Timiș) și va traversa următoarele UAT-uri: Recaș, Lenauheim, Remetea Mare, Giarmata, Pișchia, Sânandrei, Orțișoara, Satchinez, Biled, Șandra, Gottlob și Comloșu Mare.
CITEȘTE ȘI CONFIRMARE FOTO Cel mai mare retailer alimentar de proximitate din Polonia a ieșit în afara Bucureștiului. Recrutări cu salarii atractiveCapacitatea de transport asigurată bidirecțional va fi de maximum 1,2 miliarde metri cubi pe an, atât pe direcția România-Serbia, cât și pe direcția Serbia-România, potrivit operatorului național român de profil Transgaz. Proiectul ar face posibilă și implementarea unei viitoare interconectări cu Croația a Serbiei
Valoarea totală a investiției, pentru care a fost întocmit deja proiectul tehnic, este estimată la 86,8 milioane euro.
CITEȘTE ȘI Meta negociază folosirea vocilor lui Judi Dench, Awkwafina și altor personalități pentru inteligență artificialăTermenul estimat de punere în funcțiune este anul 2028, potrivit Transgaz. Sârbii estimează că lucrările de pe teritoriul lor ar putea fi finalizate cu 2 ani mai devreme. Oficialitățile din cele 2 țări au transmis că România și Serbia vor face toate eforturile pentru a începe construcția propriu-zisă anul viitor,
Ulterior, se ia în calcul modernizarea interconectării România - Serbia pentru transportul hidrogenului, estimată la 143,8 milioane euro. Momentan, proiectul se află în analiză, în stadiu conceptual, având drept termen posibil de finalizare anul 2040.
CITEȘTE ȘI Consiliul Concurenței a efectuat inspecții la mai multe service-uri auto″Astăzi, România și Serbia au făcut un pas important pentru interconectarea sistemelor de transport a gazelor naturale. Memorandumul constituie baza pentru ca ambele țări să demareze investiția BRUA-Mokrin. Totodată, lucrăm îndeaproape pentru accelerarea interconectărilor de energie electrică, având toate premisele pentru finalizarea integrală a conexiunii Reșița-Pancevo în prima parte a anului 2025. Proiectul strategic Reșița-Pancevo avansează prin eforturile Transelectrica. La finalul acestui an va fi gata circuitul 2, iar în prima parte a lui 2025 va fi terminat întregul proiect, inclusiv circuitul 1.
Este esențial ca energia să circule ușor între țările noastre, ceea ce ar asigura 2 lucruri esențiale: o piață reală, competitivă, care va aduce prețul corect consumatorilor; securitate energetică, dezinsularizarea sistemelor energetice și diversificarea surselor de aprovizionare, poziționând România ca lider regional în sectorul energetic și furnizor de stabilitate geopolitică. Aceste elemente combinate, precum și investiția în sine în infrastructură, generează încredere și creștere economică, locuri de muncă și dezvoltarea întregii regiuni″, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
CITEȘTE ȘI Noua gamă de mașini electrice dezvoltată de Audi în China, pentru piața chineză, nu va avea sigla sa cu patru inele - surseIdeea de interconectare gazieră România-Serbia este mai veche, fiind discutată, de exemplu, în 2011 de oficialitățile din cele două state, în cadrul unei vizite la Belgrad a președintelui de atunci al României, Traian Băsescu.