Sistemul energetic al Ucrainei, grav afectat de distrugerile provocate de agresiunea militară a Rusiei, se va confrunta în iarna care vine cu un deficit de putere estimat la circa 5.800 MW, luând în calcul toate capacitățile de producție și import disponibile în prezent, se arată într-un studiu analizat de Profit.ro și recent realizat de Green Deal Ucraina, un think-tank trilateral Ucraina-Germania-Polonia finanțat de Guvernul de la Berlin și care are ca misiune ″să sprijine instituțiile guvernamentale ucrainene, factorii de decizie, experții și societatea la implementarea de politici energetice și climatice în perspectiva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană″.
Principalul autor al documentului de analiză este Susanne Nies, fosta șefă de Strategie și Afaceri Corporative la ENTSO-E, asociația operatorilor de transport și sistem din Europa, totodată ex-director la Eurelectric, principala organizație profesională a industriei energetice de pe continent. Concluziile sale au fost citate și de influenta organizație americană Atlantic Council.
Studiul apare într-un moment în care Kievul negociază cu UE și ENTSO-E majorarea până la iarnă a capacității tehnice de import de energie din UE a Ucrainei de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.400 MW. În primăvară, comisara UE pentru Energie, Kadri Simson, a exprimat public sprijinul politic al Executivului de la Bruxelles pentru această decizie, care nu a fost luată încă.
Ucraina a fost obligată să-și majoreze dramatic anul acesta, începând cu luna mai, importurile de curent electric din Europa, din cauza distrugerilor provocate de ruși, ce i-au redus considerabil capacitatea de producție, fapt care s-a numărat printre factorii scumpirilor masive de pe piețele angro est-europene din iunie și iulie, inclusiv pe cea românească.
″Limitarea capacității de transfer la 1.700 MW (...) este justificată de probleme legate de o substație de transformare din Ungaria, de cele ale rețelei vecine a României, precum și de rețeaua ucraineană ca atare. Pentru a majora contribuția exporturilor (din UE către Ucraina – n.r.), în perspectiva unui dezechilibru dramatic între cerere și ofertă, este nevoie de luarea de măsuri urgente atât în Ungaria, cât și în România, pentru remedierea neajunsurilor și pentru ca ENTSO-E să poată permite creșterea transferurilor cu circa 300 MW, la 2.000 MW.
Măsurile necesare sunt de natură tehnică și presupun inclusiv utilizarea de tehnologii de optimizare a rețelelor. La momentul redactării acestui studiu, nu există informații cum că astfel de măsuri ar fi fost luate de operatorii de transport și sistem MAVIR (Ungaria) și Transelectrica (România). Ucraina, la rândul său, trebuie să ia măsuri de întărire a rețelei sale, pentru rezolvarea congestiilor″, se menționează în studiu.
Lucrări de întărire pot și trebuie să fie efectuate și la celelalte 2 rețele de transport vecine, ale Poloniei și Slovaciei, pentru creșterea capacității de export către Ucraina, relevă sursa citată.
Contactată de Profit.ro în urmă cu o săptămână, pentru comentarii, detalii și eventuale precizări, Transelectrica nu a transmis niciun răspuns până în momentul publicării acestui articol.
″Rețelelor de transport li s-a acordat prea puțină atenție în contextul discuției europene despre sprijinirea Ucrainei. Analiza noastră arată că există opțiuni. Operatorii de transport și sistem și ENTSO-E sunt entități reglementate, iar decidenții politici trebuie să lucreze alături de ele pentru a se asigura că soluțiile posibile sunt implementate, iar când este cazul, să le impună implementarea acestor soluții. Guvernele naționale și Comisia Europeană trebuie să exercite presiune pentru a se asigura că operatorii de transport și sistem cresc ritmul investițiilor.
În prezent, în pofida posibilităților, nu se face nimic, de exemplu, cu privire la optimizarea rețelei din România și la problema serioasă a substației din Ungaria. Presiunea ar schimba acest lucru. Politicienii nu trebuie să se lase convinși de operatori, în cazul în care aceștia ar încerca acest lucru, că nu se poate face nimic, iar apoi să permită ca discuția să fie condusă pe terenul alunecos al tehnicii″, a declarat principala autoare, Susanne Nies, pentru publicația germană Tagesspiegel.
Pe de altă parte, disponibilitatea politică a Ungariei și Slovaciei de a face demersuri și de a cheltui resurse pentru întărirea securității energetice a Ucrainei este în prezent afectată de conflictul legat de sancțiunile impuse de Kiev livrărilor de țiței către cele 2 țări ale gigantului petrolier rus Lukoil.
Studiul susține că este nevoie și de accelerarea proiectului de construire unei linii de 400 kV între centrala nucleară Ucraina Sud (Pivdennoukrainska) și Isaccea (România), cu termen inițial de punere în funcțiune în 2028, prin includerea proiectului pe lista celor de interes comun pentru UE, astfel încât să poată beneficia de sprijin și finanțare și de la Comisia Europeană. Autorii spun că proiectul ar trebui finalizat cel târziu în 2026.
În Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) românești al Transelectrica pentru perioada 2024 – 2033, supus aprobării acționarilor luna aceasta, proiectul trecerii la 400 kV a liniei electrice aeriene (LEA) 750 kV Isaccea-Ucraina Sud (prin Primorska), prin instalarea unei celule de 400 kV în stația Isaccea, este trecut la ″categoria de proiecte care nu sunt incluse în Planul de Dezvoltare dar se vor putea include în funcție de confirmarea parcurgerii etapelor de decizie necesare la nivelul părților interesate″.
″Ukrenergo (omologul Transelectrica din Ucraina – n.r.) lucrează în prezent la secțiunea de linie din regiunea Odesa. Linia ar aduce beneficii imense și ar majora capacitatea de transfer cu peste 1.000 MW. Are potențialul de a deveni operațională în 2026 sau chiar mai devreme, dacă ambii operatori de transport și sistem fac eforturi în acest sens. Mai mult, linia ar pune capăt dependenței Republicii Moldova de Transnistria, enclava separatistă controlată de Rusia în care se află marea centrală MGRES (de la Cuciurgan – n.r.) a companiei de stat rusești InterRAO″, se mai spune în studiul Green Deal Ucraina.
Extras din studiu. Sursă: https://greendealukraina.org/
Datele oficiale de la Chișinău arată că, anul trecut, livrările de curent electric de la MGRES din Transnistria au acoperit 78% din consumul malului drept al Prutului, teritoriul controlat de autoritățile constituționale din Republica Moldova. Centrala transnistreană este alimentată cu gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom, care tranzitează Ucraina, tranzit care ar putea fi oprit de anul viitor.
″(...) la moment este o situație incertă privind organizarea serviciilor de transport al gazelor naturale (de la – n.r.) Gazprom prin teritoriul Ucrainei începând cu 1 ianuarie 2025 și prelungirea rezervărilor de capacitate de transport gaze naturale de către Gazprom pentru gazele naturale a fi livrate către Republica Moldova în baza contractului existent de furnizare a gazelor naturale încheiat cu Moldovagaz (...).
(...) În cazul stopării livrărilor de gaze naturale Gazprom (...), practic toată cantitatea de energie electrică necesară adițional celei produse local pentru malul drept, va trebui asigurată din alte surse decât MGRES, ceea ce ar putea prezenta anumite riscuri pentru asigurarea stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova (malul drept), precum și riscuri privind capacitatea rutelor de import, având în vedere că, urmare a bombardamentelor Federației Ruse, a fost afectată semnificativ infrastructura energetică din Ucraina. În acest context este de menționat și faptul că, urmare a bombardării de către Federația Rusă a instalațiilor energetice ucrainene, infrastructura energetică din Ucraina se află într-o stare critică, Ucraina necesitând la rândul ei importuri semnificative de energie electrică″, spune Guvernul basarabean într-un document oficial.
Potrivit acestuia, în pregătirea aprovizionării cu energie în iarna care vine, se are în vedere ″întrерrindеrеа măsurilor întru mаjоrаrеа capacității comerciale la granița România - Republica Moldova, în contextul capacității limitate alocate de ENTSO-E pentru blocul Ucraina/Moldova pe direcția de import de energie electrică din zona sincronă a Europei continentale, ce ar garanta posibilitatea achiziționării energiei electrice pentru acoperirea necesarului de import pentru consumul malului drept din România sau alte țări UE″. Documentul nu oferă alte detalii.
Proiectul noii Strategii energetice a României pentru perioada 2025 – 2035, aflat încă în dezbatere publică, stipulează că ″Sectorul energetic național trebuie să aibă capacitatea de a asigura întreaga necesitate a Republicii Moldova, pe perioadă nedeterminată, sub orice circumstanță″.
În mai, Guvernul de la București a modificat legislația românească pentru a înlătura riscul de stopare a exporturilor românești de energie peste Prut. Riscul apăruse ca urmare a legislației moldovenești confuze privind ″starea de urgență″ și ″situațiile excepționale″, care crease posibilitatea ca producătorii de energie electrică din România să considere că le-a încetat obligația legală de a vinde curent destinat consumatorilor finali din Republica Moldova furnizorului de stat basarabean Energocom, pe bază de contracte bilaterale și la preț reglementat.
