Administratorul judiciar al Arelco Power, unul dintre cei mai mari traderi și furnizori independenți de energie electrică, intrat în insolvență pe 20 februarie la cererea proprie ca urmare a crizei de pe piața de electricitate din prima parte a acestui an, a propus instanței de judecată intrarea în faliment a companiei, argumentând că aceasta nu are nici o șansă de redresare în condițiile în care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) i-a retras luna trecută licența de furnizare de energie electrică, activitate cu pondere de peste 90% în cifra de afaceri a Arelco Power.
Compania, care avea în noiembrie 2016 o cotă de 2,5% din piața concurențială de furnizare de energie electrică, a terminat anul trecut cu un profit net de 5,4 milioane lei și o cifră de afaceri de peste 804 milioane lei. După doar două luni însă, la finalul lunii februarie 2017, Arelco Power trecuse pe roșu, cu pierderi de aproape 62 milioane lei. După ce i-a fost retrasă luna trecută licența de furnizor de energie electrică, Arelco Power a rămas doar cu activitatea de furnizare de gaze naturale către clienți industriali, asigurând alimentarea a circa 60 de locuri de consum.
"Planul de reorganizare ar trebui să cuprindă argumente temeinice pentru achitarea obligațiilor curente, însă activitatea pe domeniul furnizării de gaze naturale reprezenta doar 8,3% din volumul de afaceri, neasigurând atingerea pragului de rentabilitate, astfel că menținerea activității nu va permite achitarea obligațiilor curente (...) Din analiza amănunțită a datelor puse la dispoziție (...), am ajuns la concluzia că nu este posibilă reorganizarea societății (...) Menținerea și eventual dezvoltarea acestei activități de furnizare gaze naturale necesită menținerea unui credit furnizor de către Arelco Power către clienții care achiziționează gaz metan la nivelul a 3-4 luni de vânzare, sume pe care societatea nu le poate menține. Iar în contextul insolvenței, posibilitatea de obținere a unor finanțări noi este foarte mică, iar asociații nu au resurse pentru a împrumuta compania în vederea continuării activității. Astfel, administratorul judiciar propune trecerea la faliment", se arată într-un document al administratorului judiciar al Arelco Power, firma Trust Insolvency SPRL.
Pe acest motiv, administratorul judiciar a cerut instanței de judecată, Tribunalul București, trecerea la procedura falimentului Arelco Power, "deoarece societatea nu este capabilă să susțină o activitate curentă profitabilă, astfel că menținerea în activitate a acesteia ar duce la pierderi în averea debitoarei, în detrimentul creditorilor".
Pe 27 ianuarie, Arelco Power a notificat ANRE că se află în incapacitate obiectivă de livrare a energiei electrice către consumatorii finali, date fiind condițiile și evoluțiile pe piața energiei electrice și a solicitat ca ANRE să asigure preluarea de către furnizorii de ultimă instanță (FUI) a locurilor de consum ale clienților săi finali, prin aplicarea prevederilor din Regulamentul de preluare de către furnizorii de ultimă instanță a locurilor de consum ale clienților finali care nu au asigurată furnizarea energiei electrice din nicio altă sursă.
Numai că, potrivit respectivului regulament, preluarea de către FUI a locurilor de consum ale clienților finali rămași fără furnizor, este posibilă doar în cazul suspendării, expirării sau retragerii licenței acelor furnizori. Din acest motiv, pentru ca clienții Arelco Power să poată fi preluați de FUI, ANRE a retras în februarie licența de furnizor de electricitate a Arelco Power, compania nemaiputând presta această activitate, care îi asigura peste 90% din cifra de afaceri. Compania a contestat în instanță retragerea licenței, însă fără succes.
Administratorul judiciar arată că, la nivelul lunii ianuarie 2017, Arelco Power SRL avea contracte de vânzare de energie la un preț prestabilit, până la 60% din cantitatea prevăzută de aceste contracte fiind acoperită de contracte bilaterale de achiziție, iar restul urmând să fie achiziționat de pe piața pentru ziua următoare (PZU). Din cauza creșterilor masive de preț din luna respectivă, compania a fost nevoită să achite pe PZU până la 500 lei/MWh pe achiziții de energie, în condițiile în care contractele sale de vânzare prevedeau prețuri de cel mult 156 lei/MWh, ceea ce a dus la înregistrarea de pierderi și la consumarea rapidă a excedentului de numerar pe care societatea îl disponibilizase pentru creșterile de preț firești în perioadele de iarnă.
În plus, potrivit sursei citate, reglementările ANRE nu permit schimbarea prin voința părților a prețului stabilit în avans în contractele de trading de pe piața angro de energie. Nici prețurile din contractele de furnizare retail către clienții consumatori finali nu pot fi modificate, fiind asumate ca ferme.
"Arelco Power SRL a previzionat o creștere de până la 201 lei/MWh, însă avea resurse financiare proprii și imprumutate care să suporte prețuri de până la 250 lei/MWh, pentru o perioadă de până la 30 de zile. Însă creșterea prețurilor a fost mai mare, ajungând până la 500 lei/MWh, și s-a menținut pe o perioadă mai lungă de 30 de zile. Astfel că a fost depășită orice previziune realizată de către specialiștii Arelco Power, dar și de către cei din sectorul energetic. Această criză are la bază elemente care nu țin de controlul părților implicate, frigul prelungit și consumul foarte mare de energie electrică, scăderea debitelor râurilor interioare și a gradului de umplere în marile lacuri de acumulare, exportul de energie electrică și lipsa de concurență internă, intrarea în insolvență a altor participanți la piața de energie sau lipsa precum și suspendarea finanțărilor din partea băncilor, care au trecut în zona de atenție acest sector economic", se arată în documentul Trust Insolvency SPRL.
Arelco Power avea contracte de furnizare de electricitate cu o serie de clienți finali industriali majori, printre care Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie din economia românească. De asemenea, la momentul survenirii crizei majorării prețurilor, era implicată în tranzacții cu jucători de top din piața angro. Acum, toți aceștia cer daune de la Arelco Power, după ce compania a anunțat că nu poate onora contractele.
Astfel, până pe 24 martie, Arelco Power a primit solicitări de daune și penalități în sumă totală de aproape 68 milioane lei de la un număr de 16 companii, cele mai importante fiind cele ale Alro (peste 23 milioane lei), Energy Distribution (peste 10 milioane lei), Electrificare CFR SA (peste 6 milioane lei) și Hidroelectrica (peste 5 milioane lei). Dacă la finalul anului trecut Arelco Power înregistra capitaluri totale de aproape 45 milioane lei, la 28 februarie 2017 acestea deveniseră negative, de -17 milioane lei.
Cererea în creștere de energie electrică ca urmare a iernii friguroase, precum și reduerea producției, a condus la o majorare a prețurilor pe piața spot până la nivelul de 650 lei/MWh în ianuarie, fapt ce a determinat mai mulți furnizori, printre care și Transenergo COM SA, cel de-al patrulea trader de energie din România, dar și KDF Energy a omului de afaceri George Brăiloiu, să solicite intrarea în insolvență. Acestea și-au estimat greșit necesarul de electricitate pentru această perioadă, precum și sumele necesare pentru a o achiziționa, fiind astfel forțate fie să cumpere, dacă-și permiteau, energia suplimentară de pe piața pentru ziua următoare a OPCOM, fie să solicite insolvența sau retragerea de pe piață.
Arelco Power este controlată de un offshore înregistrat în Cipru, Robledo Investments Limited, cu 95% din capital. Restul de 5% din părțile sociale se află în posesia lui Marius Robert Neagoe, fost șef al Direcției Juridice din cadrul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) în perioada 2005-2006. Compania mai are operațiuni de trading de energie pe piețele din Ungaria și Serbia.
Neagoe a fost pus sub urmărire penală de către DNA în 2008 în dosarul privatizărilor strategice din energie, în care au fost condamnați foștii miniștri ai Economiei Codruț Sereș și Zsolt Nagy, însă în cele din urmă nu a mai fost trimis în judecată, calitatea sa în dosar fiind schimbată din inculpat în martor. Soția sa, Monalisa Neagoe, este judecător, fost membru CSM și fost președinte al Tribunalului București. În 2015 a fost propusă de PNL, fără succes, să-l înlocuiască pe Toni Greblă la Curtea Constituțională.
Potrivit declarației de avere a Monalisei Neagoe din 2016, în anul anterior, 2015, Marius Robert Neagoe a încasat de la Arelco Power suma totală de peste 600.000 lei (circa 50.000 lei pe lună), cu mențiunea "activitate profesională". În același document se menționează că asociatul Arelco Power avea acordat companiei un împrumut în sumă de 602.917 lei.
Compania a fost înființată în 2003, numele inițial al acesteia fiind Arelco Distribuție. Primul asociat unic a fost Roberto Mihai Axenie, care i-a cedat-o după doi ani, în 2005, cetățeanului german Cornelius Daniel Cristian Pop. În același an, Pop a cesionat 95% din Arelco Distribuție unei firme înregistrate în Hong Kong, Shanghai Power Company Limited, reprezentată de avocatul Ovidiu George Miheț, care în 2016 a fost numit director general al fabricii de material rulant de cale ferată Remarul 16 Februarie din Cluj.
Ulterior, în 2007, Cornelius Daniel Cristian Pop i-a cedat participația de 5% la Arelco Distribuție lui Marius Robert Neagoe, dar a rămas administrator unic al companiei, fiind în prezent, după intrarea în insolvență, administrator special. În 2012, numele acesteia a fost schimbat în Arelco Power, iar în 2014, Shanghai Power Company Limited a cedat pachetul de 95% din părțile sociale firmei cipriote Robledo Investments Limited.
