Diferența față de draftul de act normativ din 2025, prezentat atunci de Profit.ro, este că cel de anul acesta, introdus în forul legislativ, lasă decizia finală în seama Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Astfel, inițiativa parlamentară de acum, din 2026, analizată de Profit.ro, prevede că proiectele de securitate națională în domeniul hidroenergiei se declară prin hotărâre a CSAT, la propunerea ministrului Energiei, avizată de prim-ministru.
Draftul de anul trecut stipula că statutul de securitate națională al proiectelor de hidrocentale se declară prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Energiei, cu avizul conform al CSAT.
De statutul ″de securitate națională″ și de privilegiile acestuia ar urma să beneficieze, retroactiv, și proiectele istorice ale companiei de stat Hidroelectrica, aflate în stadii avansate de execuție, unele dintre ele demarate încă de pe vremea lui Ceaușescu, dar care au fost blocate din diferite motive, inclusiv din cauza litigiilor intentate de o serie de ONG-uri de mediu, care contestă avizele și autorizațiile proiectelor.
″Un element important este acela că prevederile legii se vor aplica și proiectelor hidroenergetice aflate deja în curs de execuție sau de proiectare, dacă acestea sunt declarate între timp ca fiind de securitate națională. Astfel, legea are și un efect retroactiv pozitiv, permițând deblocarea imediată a investițiilor sistate (...) prin încadrarea lor în noul regim.
De exemplu, pentru o hidrocentrală precum Răstolița (aflată într-o arie protejată și oprită din cauza avizelor de mediu), declararea sa ca proiect de securitate națională va reactiva lucrările sub incidența prezentei legi: terenurile necesare vor fi scoase din fond forestier de drept, avizele vor fi re-emise rapid pe baza interesului public major, iar construcția va putea continua fără alte obstacole, respectând noile condiții impuse″, se arată în expunerea de motive.
Proiectul de lege este susținut de 31 de parlamentari PNL, 6 de la PSD, unul de la UDMR și unul de la AUR.
Curtea Constituțională a stabilit pentru luna viitoare, pe 11 martie, termenul de pronunțare asupra sesizării de neconstituționalitate înaintate de președintele Nicușor Dan în noiembrie anul trecut cu privire la o lege aprobată în Parlament, prin care suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007 urmau să fie eliminate din respectivele arii naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora.
Sesizarea de neconstituționalitate a președintelui, care este și șeful CSAT, a venit în aceeași zi în care CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a mulțumit public Parlamentului pentru că ″a adoptat de curând o lege menită să ne ajute să finalizăm investițiile în noi centrale hidro, noi centrale de care avem absolut nevoie pentru a echilibra infuzia extrem de accelerată și semnificativă de noi capacități regenerabile în sistem″, arătând că ″Este nevoie de orice sursă de producere a energiei electrice″.
La finalul lui 2024, Hidroelectrica acumulase pierderi contabile de peste 3 miliarde lei din deprecierea proiectelor sale istorice de hidrocentrale neterminate.
